FEATURE: Cele mai urâte şi mai ciudate monoposturi din istoria Formulei 1

Crezi că monoposturile din sezonul 2012 sunt urâte? Automarket îţi prezintă o selecţie a celor mai ciudate şi urâte monoposturi din întreaga istorie a Formulei 1.

Ziua în care Caterham a devenit prima echipă care a prezentat imagini oficiale cu noul monopost pentru sezonul 2012 a produs un şoc în rândul fanilor Formulei 1.

În ciuda avertismentelor anterioare ale jurnaliştilor specializaţi pe aspectele tehnice ale noului regulament (citeşte AICI motivele care au stat la baza acestei schimbări de regulament)

, aspectul inestetic al monopostului a generat confuzie, însă lucrurile au devenit hilare în momentul în care, rând pe rând, toate echipele cu excepţia McLaren au prezentat monoposturi asemănătoare.

Pe bună dreptate, reacţiile nu au întârziat să apară, iar noile monoposturi au fost catalogate imediat drept urâte, existând deja presiuni pentru ca şasiul monoposturilor să fie de asemenea coborât în 2013 pentru a se reveni la liniile anterioare de design.

 

O scurtă privire aruncată în paginile istoriei demonstrează însă că monoposturile din acest sezon nu sunt nici pe departe atât de urâte şi de ciudate. De fapt, în comparaţie cu unele monoposturi utilizate în trecut de McLaren, Brabham sau Lotus, actualele monoposturi par să fie ieşite din programele CAD utilizate de cei mai faimoşi designeri din lume...

LOTUS 49 DIN 1969

Celebra Team Lotus a fost una dintre primele echipe care a experimentat o soluţie inedită spre sfârşitul anilor '60. Britanicii au utilizat o aripă spate montată la mare înălţime cu ajutorul unor bare metalice care făceau legătura cu monopostul. Scopul de a obţine o forţă de apăsare aerodinamică mai mare a fost atins, însă nivelul a fost atât de mare încât a generat numeroase accidente. Efectul: aceasta poziţionare extremă a aripii a fost interzisă prin regulament.

MARCH 711 DIN 1971

Doi ani mai târziu, March a utilizat o aripă faţă în formă de placă de surf poziţionată deasupra nivelului şasiului. Departe de a fi atrăgător din punct de vedere vizual, monopostul s-a dovedit rezonabil, întrucât Ronnie Peterson a terminat sezonul pe locul doi în clasamentul general. Totuşi, ideea a fost abandonată când inginerii au construit monopostul pentru 1972.

LIGIER JS5 DIN 1976

Unul dintre cele mai urâte monoposturi din istorie este JS5-ul construit de Ligier pentru sezonul 1976. Acesta a inclus un dispozitiv gigant poziţionat deasupra cockpitului cu scopul de a capta aerul, iar această configuraţie inedită a atras monopostului porecla de ceainic. Deşi a abandonat în 6 dintre cele 16 curse, Jacques Laffite a câştigat 20 de puncte pe parcursul sezonului şi a terminat pe locul 8 în clasamentul general.

BRABHAM BT46B DIN 1978

Un alt monopost caraghios a fost cel utilizat de Brabham în 1978. Inginerii au amplasat un uriaş ventilator în spatele monopostului, afirmând că acesta are rolul de a răci componentele. Explicaţia este plauzibilă, acesta fiind rolul obişnuit al unui ventilator, numai că cel folosit de Brabham avea şi un efect suplimentar prin îmbunătăţirea aderenţei. Sistemul a fost însă interzis imediat după ce Niki Lauda a câştigat Marele Premiu al Suediei, a opta etapă a sezonului.

MCLAREN M26 DIN 1978

Tot în 1978, McLaren a adoptat o soluţie interesantă pentru partea frontală a monopostului. Pe lângă aripă obişnuită, echipa a amplasat o aripă faţă suplimentară montată aproape de nivelul roţilor şi branduită masiv cu numele sponsorului Marlboro. M26 a fost ulterior cunoscut drept monopostul cu aripa faţă dublă.

LOTUS 80 DIN 1979

După aripa faţă dublă utilizată de McLaren, cei de la Lotus au încercat un an mai târziu un concept de monopost... fără nicio aripă. În mod previzibil, monopostul a fost aproape imposibil de pilotat din cauza lipsei de aerodinamicitate, iar soluţia pentru remedierea problemei a fost extrem de simplă: inginerii au montat în cele din urmă o aripă faţă şi o aripă spate.

ARROWS A2 DIN 1979

Lotus nu a fost singura echipă care a încercat să renunţe la aripa faţă în sezonul 1979. Pentru a profita de un "ground effect" cât mai generos, inginerii Arrows au renunţat complet al aripa faţă a monopostului A2, iar rezultatul este cel din imaginea de mai jos. Echipa a obţinut însă doar 5 puncte într-un sezon marcat de nu mai puţin de 13 abandonuri.

SPIRIT 201 DIN 1983

După eşecurile înregistrate cu lipsa aripilor faţă, Formula 1 a fost din nou martora conceptului de aripă spate dubla. De data aceasta a fost rândul echipei Spirit, care a participat doar la ultimele şase curse ale sezonului 1983. Echipa a mizat pe o aripă spate dublă uşor mai elegantă decât soluţiile precedente, iar cea mai bună clasare a fost un loc 7 obţinut în Olanda.

MCLAREN MP4-10 DIN 1995

După încercări mai mult sau mai puţin inspirate cu aripile faţă şi spate, McLaren a considerat că este necesar să introducă o aşa-numită aripă mijlocie de mici dimensiuni, poziţionată în spatele motorului. Rezultatele au fost însă dezamăgitoare pentru pretenţiile unei campioane mondiale: trei clasări pe locul patru în cursele din Brazilia, Italia şi Australia.

ARROWS A22 DIN 2001

Marele Premiu al statului Monaco din sezonul 2001 a reprezentat un experiment pentru două echipe. Mai întâi, Arrows a introdus conceptul unei aripi faţă suplimentare montate deasupra şasiului, care obstrucţiona sever vizibilitatea pilotului. Deloc surprinzător, FIA a interzis aceasta componentă imediat după antrenamente din motive de securitate.

JORDAN EJ11 DIN 2001

Tot la Monaco şi tot în antrenamente, Jordan a montat pe monopost o aripă mijlocie poziţionată chiar în faţa pilotului. Efectul a fost similar, componenta fiind interzisă după antrenamente ca urmare a faptului că pilotul nu mai putea vedea clar în faţa sa.

CONCLUZII

După ce am trecut în revistă câteva dintre monoposturile trecutului, concluzia este cât se poate de simplă: se putea şi mai rău. Este drept însă că în prezent regulamentul tehnic este mult mai strict decât în urmă cu câteva decenii, motiv pentru care inginerii nu mai au aceeaşi libertate de a introduce inovaţii mai mult sau mai puţin frumoase pentru monoposturile pe care le creează.

Cel mai important lucru de reţinut este însă că, atunci când realizează un monopost, inginerii nu se gândesc niciodată la aspectul estetic, ci doar la viteză. Iar asta este mai valabil ca niciodată în sezonul 2012.