Fast and Furious 7: cât de realiste sunt cascadoriile cu maşini?
În locul tradiţionalelor curse cu maşini, filmul Fast and Furious 7 propune numeroase scene de acţiune cu supercaruri ce sfidează logica prin cascadoriile în care sunt implicate
Pe parcursul a 14 ani, Fast and Furious a devenit cea mai importantă franciză a studiourilor Universal, cu venituri globale de peste 2.5 miliarde de dolari.
Articolul din revista Vibe despre cursele de maşini din New York de la care a plecat ideea fundamentală a seriei Fast and Furious reprezintă însă acum o simplă amintire.
În Fast and Furious 7 nu este vorba despre curse ilegale de maşini. Nu este vorba nici măcar despre femei frumoase, chit că Ramsey, interpretată de Nathalie Emmanuel, poate fi considerată de unii drept cea mai sexy hackeriţă din lume. Fast and Furious 7 este, de fapt, un film de acţiune cu bătăi, explozii şi, desigur, maşini. Iar maşinile nu doar că nu întârzie să apară, ci o fac într-o manieră spectaculoasă.
Cu W Motors Lykan Hypersport dintr-o clădire în alta
Piesa de rezistenţă este, fără îndoială, W Motors Lykan Hypersport, primul supercar dezvoltat în Orientul Mijlociu, pe care îl poţi încerca şi tu în jocul Asphalt 8: Airborne disponibil pentru iPhone şi Android. Dotat cu un motor de 3.7 litri care dezvoltă 755 de cai putere, supercarul atinge o viteză maximă de 380 km/h şi ajunge la 100 km/h în numai 2.8 secunde, iar preţul de achiziţie este estimat la 3.5 milioane de dolari.
În toată lumea există doar şapte exemplare, iar în FF7 unul dintre ele îi aparţine unui prinţ arab care "l-a ascuns" de priviri indiscrete la etajul 74 al unuia dintre turnurile Etihad Towers din Abu Dhabi.
"Nimic nu este mai trist ca o fiară în cuşcă. E timpul să dezlănţuim fiara", spune Toretto în film. Numai că modul în care Toretto şi O’Conner au dezlănţuit-o sfidează aproape orice lege a fizicii: cei doi ajung în ipostaza de a sări cu maşina dintr-o clădire în alta fără să păţească nimic, trecând prin sticlă şi oţel şi parcurgând în aer cei circa 30 de metri care separă turnurile. Ajunşi cu bine la „destinaţie”, protagoniştii rămân fără frâne şi nu au altă soluţie decât să sară într-o a treia clădire.
Tot în această parte a filmului apar şi alte maşini sportive, precum McLaren P1, Ferrari 458 sau Bugatti Veyron, ultimul aflat de altfel la final de producţie.
Zbor la înălţime
Probabil însă că secvenţa care atrage cel mai mult atenţia este cea în care întreaga echipă a lui Toretto sare dintr-un avion militar C-130 la bordul unor maşini echipate cu paraşute care asigură o aterizare lină şi fără probleme a protagoniştilor.
Cât de plauzibil este? Contrar aparenţelor, nu numai că este plauzibil, dar legile fizicii spun că două corpuri cad la fel în absenţa forţei de rezistenţă a aerului, indiferent de greutatea acestora. În plus, există paraşute capabile să încetinească căderea unui obiect de o asemenea greutate: Curiosity, cel mai nou robot prezent pe suprafaţa planetei Marte, cu o masă de aproape 1 tonă, a amartizat în siguranţă în august 2012 cu ajutorul unei paraşute special construite în acest sens.
De fapt, Dennis McCarthy, coordonatorul tuturor maşinilor din Fast and Furious 7, susţine că maşinile au fost cu adevărat lansate dintr-un avion de la 3.000-3.800 de metri altitudine (fără pasageri, evident), însă admite că scenele au fost ulterior realizate pe calculator.
"Am avut nevoie de 6 Subaru WRX, 8 Dodge Chargers, 8 Dodge Challenger, 6 Jeep Rubicon X şi 6 Chevrolet Camaro. Am folosit doar maşini pentru cascadorii şi toate sunt vehicule operaţionale. Atât timp cât paraşutele au funcţionat corect, am putut să le conducem înapoi pe trailer. Nu pot spune că fiecare lansare a decurs perfect, dar cele mai multe au fost reuşite. Am pierdut trei sau patru maşini", explică McCarthy într-un interviu acordat publicaţiei americane CNET.
O’Conner ştie să sară
Brian O’Conner, personajul în jurul căruia gravitează întregul film prin prisma tragicului accident suferit de Paul Walker, este la rândul său protagonistul unei scene spectaculoase, dar fără prea mult sens din punct de vedere fizic: el sare de pe un autobuz pe spoilerul unui Dodge Challenger SRT 392 condus de Letty în timp ce făcea un drift pentru a evita căderea într-o prăpastie. Desigur, secvenţa este la fel de plauzibilă ca şi posibilitatea ca Jim Carrey să joace rolul principal în următorul Die Hard.
Printre atâtea "exponate" de gală, eroul negativ Jason Statham, interpretul lui Ian Shaw, iese în evidenţă la volanul unor maşini precum Jaguar F-Type R, Maserati Ghibli, Lamborghini Aventador, dar şi al unui Aston Martin DB9 din 2008 cu motor V12 de 6 litri care generează 456 de cai putere. Printre atâtea bijuterii moderne şi-au făcut însă apariţia şi maşini clasice precum Ford Gran Torino din 1969, Maximus Ultra-Charger din 1968 sau Plymouth Barracuda din 1970, cu care Letty Ortiz s-a "distrat" şi în precedentul film din serie.
Dacă eşti fan Fast and Furious, ai astfel toate motivele să vezi cea mai nouă parte a francizei, întrucât nu vei fi dezamăgit de numeroasele maşini prezente în film. Reţine totuşi că este important să intri în sala de cinema fără să te gândeşti prea mult la logica secvenţelor de acţiune sau a scenariului.
În schimb, începutul şi sfârşitul filmului pun accent pe cel care a fost Paul Walker, iar din acest punct de vedere există un singur lucru cert. "Eu nu am prieteni, am familie", sunt cuvintele simple prin care Dom transmite tuturor ce a însemnat Paul Walker.
...l-as trece la sf-uri,linistit la unele faze depaseste cu mult matrixul care drept vorbind,a adus primele efecte speciale de genul....