10 dovezi clare că Volvo nu (mai) este o "marcă de pensionari"
Volvo a trecut în ultimii ani printr-o schimbare radicală de poziționare și de gamă. Iar noile modele din gama suedezilor reușesc să ne arate că un brand care acum 8 ani a trecut pe lângă dispariție s-a repliat și devine o alternativă reală la brandurile premium germane.
Sunt etichetele pe care le întâlnești cel mai des atunci când se vorbește despre modelele Volvo. "Mașini de pensionari" și "Mașini pătrățoase". Pe de o parte e ușor de înțeles: într-o țară în care siguranța este în fundul priorităților majorității șoferilor, aplecarea pe care marca suedeză a avut-o încă din anii '50 spre zona de siguranță poate părea o ciudățenie pe care n-o pot înțelege decât cei care au trecut prin viață și care nu mai au chef să profite de "bucuriile vieții", cum sunt turațiile și viteza maximă indicată de cadrane.
Într-o țară în care se vând cu succes de ani buni "cotoare" de centuri la intersecții, e greu să te prinzi de ce o marcă ar putea să investească miliarde de euro în dezvoltarea unor sisteme care au rolul de a salva viața celor din mașină și celor care se află în jurul mașinii.
Mai mult, după ce Ford a decis să renunțe la Volvo pentru că americanii au înțeles că au ajuns într-un punct în care nu se prea pricep să ducă marca suedeză mai departe, mulți le-au cântat scandinavilor prohodul. Spre deosebire de soarta crudă a celeilalte mărci suedeze de tradiție, Saab, Volvo a fost cumpărată de Geely, o companie chinezească care a înțeles că investițiile în imagine, siguranță și viitoare modele pot să aducă bani frumoși în condițiile în care vorbim de o marcă de care europenii sunt atașați. E mult mai ușor să faci bani dintr-un brand deja cunoscut decât să investești într-un proiect despre care nu vei ști niciodată dacă va avea succes.
Iar chinezii de la Geely au gândit perfect această mutare, pentru că nu au făcut decât să investească, fără să se amestece în conceptul mărcii. Au dublat efectivele de oameni care lucrează în cercetare și dezvoltare la Goteborg, în Suedia, iar fabricile în care Volvo produc mașinile pe care le vând în Europa, una în Goteborg și alta în Gent (Belgia) au fost resuscitate. Rezultatul se vede la doar câțiva ani distanță: Volvo a reușit să-și bată recordul all-time de vânzări la nivel mondial în 2015, record care în 2016 va cădea din nou. Este dovada faptului că, dacă mizezi pe lucrurile la care te pricepi, treaba poate să funcționeze la parametri maximi.
Și totuși, ce trebuie să facă Volvo pentru a scăpa de eticheta de "marcă de pensionari" pe care chibiții de spălătorie continuă să le-o lipească suedezilor? Ei bine, mai nimic. Pentru că scandinavii au deja toate argumentele pentru a demonstra că vremurile în care mașinile lor erau plictisitoare au trecut de mult. Și că viitorul ne rezervă surprize extrem de interesante venite dinspre o marcă europeană specială. Am pus cap la cap 10 dintre cele mai clare argumente de acest tip și vedem cum s-a adaptat Volvo generației noi de clienți.
1. Design avangardist
Începând cu lansarea lui XC60 - SUV care anul trecut a fost cel mai vândut din segmentul său în Europa, Volvo a renăscut la nivel estetic. Perioada de tranziție a avut vârful în lansarea lui V40, un hatch compact care le-a confirmat tuturor faptul că la Goteborg nimeni nu glumește cu viitorul. Apoi, odată cu lansarea noului XC90, lucrurile au luat o întorsătură cu adevărat spectaculoasă. XC90 este unul dintre cele mai atrăgătoare SUV-uri full-size din Europa, oferind un amestec excelent de linii tradiționale Volvo și elemente noi care se vor regăsi pe întreaga gamă a mărcii suedeze. Evident, laitmotivul este "Ciocanul lui Thor", forma luminilor LED desenate în blocurile optice frontale, care face ca modelele brandului nordic să poată fi recunoscute oriunde, oricând.
De altfel, liniile lui XC90 au fost duse mai departe pe sedanul de segment mare S90 și pe break-ul V90, care va fi dezvăluit oficial în 1 martie la Geneva, despre care cititorii Automarket spun că este unul dintre cele mai atrăgătoare break-uri pe care le-au văzut produse în serie. De altfel, povestea design-ului modelelor de generație nouă Volvo este mult mai complexă. Vă provoc să găsiți 5 minute libere pentru a citi o analiză în detaliu a noului V90 scrisă pe Reddit de un specialist în design auto. Vei înțelege mult mai ușor DE CE îți plac liniile noilor modele Volvo.
2. Tehnologii prezentate între tineri
Pensionari, zici? Fii atent: Volvo este prezent de vreo trei ani încoace, alături de o mână de alți constructori (Ford, Audi și BMW obișnuiesc să iasă în piață astfel) la toate evenimentele importante din zona IT/Technology, reușind să semneze o serie de acorduri extrem de interesante cu nume mari ale industriei (cum ar fi Microsoft sau Ericsson) în vederea integrării corecte pe mașini a unor sisteme pe care nu le mai are nicio marcă auto de pe piață. Iar lista e destul de bogată.
De exemplu, la Mobile World Conference din Barcelona 2016 (MWC este considerat cel mai important eveniment de profil care are loc în Europa), eveniment care se desfășoară în aceste zile, Volvo a anunțat integrarea globală pe modelele sale de familie recentă (XC90, S90 și V90) a aplicației de muzică online Spotify ca aplicație nativă desenată special pentru a se integra corect pe ecosistemul digital al noilor modele Volvo. Acum câteva zile, Volvo anunța că va fi primul brand auto care renunță la cheia clasică în favoarea unei aplicații de mobil care va avea exact aceleași funcții și mai mult decât atât.
Și nu e tot. Volvo merge mai departe în integrarea tehnologiei prin dezvoltarea unor sisteme care le fac viața mai ușoară celor de la volan. Dacă ai un Volvo vei putea să vorbești cu mașina, de exemplu.
3. "Nimeni nu va muri într-un Volvo în 2020"
Am mai spus-o de câteva ori: este cea mai puternică afirmație pe care un constructor auto a făcut-o în ultimele zeci de ani în această industrie. Să ai atâta încredere în ceea ce dezvolți în următorii ani încât să spui negru pe alb, asumat, că mașinile tale vor fi în stare să evite accidentele mortale? Ei bine, da, asta este atât o dovadă de curaj, cât și un argument serios în ceea ce privește faptul că Volvo are de gând să facă lucruri mari în zona siguranței.
De fapt, siguranța este un domeniu în care Volvo investește adânc de vreo 50-60 de ani. Suedezii au început cu centura de siguranță, element pe care l-au oferit gratuit tuturor celorlalte mărci interesante tocmai pentru că potențialul său de a salva vieți a fost și este imens. Astăzi, pe noul XC90, Volvo a ajuns să dezvolte sisteme care recunosc bicicliști, animale, pietoni și alte obstacole urbane și care frânează automat în cazul în care cel de la volan nu este atent.
Par chestiuni normale în 2016 pe mașini, însă prin 2011-2012, când Volvo a montat sistemul City Safety pe modelele proprii, era o premieră mondială. De fapt, Volvo e întotdeauna cu un pas înaintea celorlalți în ceea ce privește sistemele de siguranță activă care au capacitatea de a preveni accidentele sau de a le limita efectele. Am asistat acum un an și ceva la un crash-test live desfășurat chiar la Goteborg în care Volvo ne-a demonstrat că XC90 are două elemente care le lipsesc celorlalți: unul este capacitatea mașinii de a recunoaște marginea șoselei și faptul că iese de pe asfalt, pregătindu-se din timp de un eventual impact. Al doilea este modul în care pasagerii sunt protejați în cazul unei ieșiri în decor. Astfel, Volvo a inventat implicit un fragment metalic vertical deformabil montat în scaun care preia șocurile verticale care ar apăsa asupra coloanei vertebrale a unui pasager atunci când mașina cade într-un șanț, de exemplu. Un detaliu.
Per total, acestea sunt preocupări care pe lista altor mărci se află la "și altele". Sau, eventual, la capitolul "chestiuni care trebuie făcute din obligație". Până una-alta, Volvo are asta în ADN și declară răspicat că nu se raportează la testele EuroNCAP (pe care oricum le trece cu brio fără griji) pentru că ele reprezintă "examene cu subiectele știute dinainte". "Pe noi ne interesează mai mult ca mașinile noastre să-și protejeze ocupanții în cazul unui accident real", spun oficialii unei mărci care trimite echipe la accidentele care au loc în Europa în care au fost implicate propriile mașini pentru a studia fenomenele fizice care afectează pasagerii. Scopul? Găsirea unor soluții reale la orice fel de problemă la fel de reală apărută în cazul unui impact.
4. Interioarele: pur și simplu calitate
Dacă treci în viitorul apropiat pe lângă un showroom Volvo și ai 5 minute libere, oprește și intră în noul XC90. O să descoperi o lume diferită față de ceea ce știi de obicei de la mărcile rivale și nu numai. Totul este foarte simplu, dar fără a fi simplist. Curat și "legat", cu influențe clare scandinave. Interiorul unui Volvo de generație modernă este echivalentul lui Roger Federer: elegant atât în costum, cât și în șort și tricou.
Dacă ai intrat vreodată într-un magazin Ikea și ai studiat puțin produsele desenate de designerii scandinavi, ai observat cu siguranță faptul că creativitatea nordică se bazează pe două elemente de bază: modul în care oamenii profită de puținele elemente pe care le au la îndemână acolo și naturalețea simplității. Pe scurt, produse simple dar ultrafuncționale create din elemente de bază.
Lemn, piele, aluminiu. Cele trei elemente pe care le vei vedea în majoritatea exemplarelor XC90. Asamblate perfect, fără excepție, cu atenție la detalii în adevăratul sens al expresiei, totul într-o atmosferă care poate fi caracterizată cel mai bine de un singur termen: relaxare. Te simți ca la spa, cu mențiunea că masajul e element opțional.
5. O orchestră personală
Nu plecăm din interiorul noilor modele Volvo fără a aduce în discuție un aspect care element care apare în multe mașini prezentat ca premium sau "High Fidelity": sunetul. Ei bine, sistemul de sunet semnat de o companie britanică relativ mică în comparație cu "monștri" precum Bose sau Harman Kardon reușește să fie unul dintre cele mai bune pe care le veți găsi pe piață. Dacă nu cel mai bun. Bine ați venit în lumea Bowers & Wilkins.
Am testat multe mașini în ultimul deceniu, cu valori care au variat între 6000 și 400.000 de euro, însă în puține dintre ele am găsit calitatea fabuloasă a sunetului pe care am experimentat-o într-un Volvo XC90 T8 (versiunea hibridă) într-un test care a avut loc recent în Germania și Austria. Pachetul audio îți reconfigurează total concepția asupra muzicii, oferindu-ți o experiență senzorială de excepție.
Sunt un fan al muzicii de calitate fără a avea pretenții de expert, însă atunci când o melodie pe care ai ascultat-o de câteva zeci de ori în diferite ipostaze și pe diferite tipuri de difuzoare îți face pielea de găină, înseamnă că oamenii care s-au ocupat de sistemul audio al lui XC90 și-au făcut treaba și mai mult decât atât. pe XC90, sistemul audio este compus din 19 incinte acustice dublate de un amplificator Harman cu 12 canale care "scoate" 1400 W.
6. Un display care schimbă regulile
După ce Tesla Motors a inițiat moda display-urilor imense dispuse vertical, unii constructori au priceput mesajul dat de reacțiile pozitive ale clienților și s-au adaptat rapid la cerințe. Volvo a fost printre primii producători din "industria clasică" interesați de subiect, suedezii introducând pe XC90 și apoi pe S90 și V90 un display sensibil la atingere montat vertical care seamănă cu o tabletă de calitate atât la nivel grafic, cât și funcțional. Se mișcă spectaculos de rapid indiferent de gesturi (swipe, pinch și alte astfel de gesturi tactile care au intrat în obișnuința oricârui utilizator de device electronic) și este extrem de ușor de "învățat", pentru că toate funcțiile mașinii se desfășoară efectiv pe trei ecrane între care navighezi rapid.
Volvo a reușit să adune într-o soluție tehnică de excepție atât grafica pe care o cer clienții premium, cât și funcționalitatea. Iar display-ul oferit de Volvo pe modelele sale este ușor de înțeles și de adoptat, deci este varianta perfectă pentru o mașină. Peste toate, însă, pachetul infotainment al celor de la Volvo este original și nu seamănă cu nimic din ceea ce exista până acum la BMW, Mercedes, Audi sau la ceilalți concurenți de pe piață.
7. Maternitatea suedeză de motoare
O marcă "dedicată pensionarilor" nu ar pune mare preț pe motorizări și le-ar schimba doar atunci când e nevoie. Ei bine, după ce s-a rupt de moștenirea Ford, Volvo a investit în primul rând într-o familie modernă de motoare care să populeze modelele ce urmau să completeze gama nouă a familiei suedezilor. Cuvântul de ordine: turbo.
Sub denumirea comercială Drive-E, Volvo a lansat diferite versiuni ale unui motor pe benzină de 2.0 litri, dar și diverse variante de putere ale unui motor 2.0 diesel. Extrem de flexibile, noile motoare dezvoltate 100% in-house de Volvo profită de ultimele tehnologii din domeniu și urcă până la 320 CP în cazul versiunilor pe benzină (2.0 Twin-Turbo în versiunea T6) sau până la 225 CP în cazul versiunilor diesel (D5). Cu sau fără tracțoiune integrală, în funcție de versiune. Evident, plaja de puteri în care vor fi declinate cele două motoare este una mai largă și urmează să fie dezvoltată pe măsură ce Volvo începe să coboare cu lansările în zona modelelor din gama 60 (S60, V60, XC60) și 40 (S40, V40 și XC40) după reînnoirea completă a gamei 90 (XC90, S90, V90).
Bonus: transmisiile automate "bătrânești" ale gamei vechi au fost înlocuite de cutii japoneze cu 8 trepte semnate de Aisin care-și fac treaba excelent. Nu neapărat ca-n cazul transmisiilor sportive dezvoltate de BMW sau Porsche, însă în mod sigur mai bine decât în cazul majorității celorlalte mărci de pe piață.
8. O familie nouă, dedicată tinerilor
Dacă Volvo s-a remarcat pe piață ca o marcă dedicată familiștilor, următorii ani vor avea în prim-plan modele care vor aduce clienți noi și foarte tineri în rândurile mărcii suedeze. Dacă V40 primește în această primăvară un facelift care-l va alinia la standardele vizuale ale actualului XC90 în zona frontală, anii următori ne vor face cunoștință cu noile S40 și mai ales XC40, modele care vor avea rolul de a aduce clienți noi pentru brandul scandinav.
S40 va readuce în scenă un model regretat de piețele pe care berlinele sunt la mare preț, așa cum este și cea din România, iar XC40 va fi un viitor rival al SUV-urilor compacte germane X1, GLA și Q3. Rămâne de văzut cât din tehnologia oferită de frații din gama mare 90 va ajunge pe cei mai mici membri ai familiei Volvo, însă cert e că suedezii nu s-au zgârcit niciodată la acest capitol. Vezi faptul că primele display-uri digitale la Volvo au apărut pe V40 și abia apoi au fost adoptate pe frații mai mari. Dacă e foarte probabil ca V40 facelift să păstreze încă o perioadă caracteristicile vechiului model (cel puțin până la apariția unei noi generații), mă aștept ca S40 și XC40 să devină poli ai tehnologiei și ai siguranței în segmentele lor.
9. Hibridul T8 începe revoluția electrificării
Volvo a mizat în prima fază a renașterii brandului suedez pe benzină și pe motorină, însă a avut în vedere implacabila dezvoltare a versiunilor electrificate și a gândit un hibrid de vârf. Ascuns sub versiunea T8 și disponibil deocamdată pe XC90, S90 și V90, sistemul hibrid plug-in (cu încărcare la priză) oferă un total de 400 de cai putere și este format din motorul 2.0 Twin-Turbo de pe versiunea T6 și un propulsor electric alimentat de un pachet de baterii așezat sub podeaua mașinii.
În fișa tehnică, această versiune promite un consum infim la suta de kilometri (2.1 litri). În viața reală, așa cum am observat într-un test care va fi publicat în curând pe Automarket, consumul este mai mare, creștere datorată mai ales faptului că autonomia full-electrică este una interesantă doar dacă rulezi în oraș. Oricum, e relaxant să vezi cum o mașină de 400 de cai putere consumă cât una de 200. Iar dacă ai drumuri doar prin oraș în timpul zilei (undeva pe la 20-30 de kilometri), ai mari șanse să nu consumi nici măcar o picătură de benzină între încărcări.
10. Distracție pe gheață și pe zăpadă
Cursurile de pilotaj pe zăpadă și pe gheață sunt în mod normal apanajul mărcilor sport premium care-și învață clienții să-și controleze mașinile în condiții de aderență zero pe "circuite" construite la Cercul Polar sau în aerul rarefiat al Alpilor. Deși Volvo nu obișnuiește să le ofere clienților acest tip de experiențe (modelele Volvo au totuși versiuni de performanță semnate de Polestar în cazul în care clienții au nevoie de ceva mai mult zvâc), în cadrul testului care a avut loc în Alpii Austrieci am avut parte de două ore de experiențe senzoriale interesante la bordul modelelor cu tracțiune integrală din gama actuală a mărcii.
Evident, vedeta a fost XC90, care a dovedit că, în cazul în care este pus la joacă, știe să respecte regulile nescrise ale pilotajului pe gheață. Deși a fost echipat cu anvelope de iarnă (semnate de "colegii" scandinavi de la Nokian) care nu aveau ținte - elemente necesare pentru a învăța trasele pe un circuit cu aderență aproape de zero - adaptarea vitezei și adaptarea la pachetul tehnic de care dispune XC90 ne-au oferit un tablou îndeajuns de complet încât să apreciem diferențele dintre integrală și tracțiunea față în condiții precare.
Și, așa cum se întâmplă de obicei, dintr-un curs cu scop precis s-a deviat rapid în distracție, astfel că am profitat de circuitul artificial de gheață și de instructori pentru a arunca XC90 în drifturi. Cu tot respectul pentru pensionari, dar mașina asta te face să-ți întemeiezi o familie doar pentru a avea motiv s-o cumperi.
Am și eu o întrebare legată de Volvo. De fapt, aș vrea ca cineva să îmi explice cineva cum clasifică Volvo mașinile că tare confuz sunt. Știm sigur că S90 e în clasa mare (clasa E) și e urmașul lui S80. Totuși, eu am crezut tot timpul că S60 e în clasa mare și S40 în clasa medie. Uitându-mă pe dimensiuni și știind că S80 e clasa mare, înseamnă că S60 e în clasa medie? Atunci S40 unde mai e? Mă uit pe Wikipedia și văd că lungimea lui e puțin sub 4,5 m și e plasat în segmentul C, adică compact. Dar eu toată viața am trăit cu impresia că S40 e în segmentul mediu ca alternativă premium la Audi A4 sau BMW 3. De parcă nu era de ajuns, știam că V70 a fost varianta combi a primei generații S60. Dar înainte de asta V70 a fost un model de sine stătător timp de 4 ani de zile. Iar a treia generație nu a mai vrut să fie break-ul lui S60, ci a lui... S80. Și totuși, a existat și C30 care era și el în segmentul C (compact). Aproape că nu mai înțeleg nimic.