POVEŞTI AUTO: Alfa Romeo Autodelta - 50 de ani
În acest an se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea diviziei Autodelta, departamentul sportiv al italienilor de la Alfa Romeo.
Autodelta este un nume cu o rezonanță deosebită pentru fanii mărcii Alfa Romeo. Este numele diviziei sportive care s-a ocupat de destinele mărcii italiene în lumea sporturilor cu motor. Totul începe acum 50 de ani, iar Alfa Romeo a decis să celebreze acest eveniment dedicând un logo special. Pe lângă logo-ul aniversar, Alfa a participat la expoziția de automobile clasice de la Milano, organizată în luna februarie. Aici a avut un stand special, unde au fost expuse cinci exemplare Alfa Romeo istorice, toate trecute prin laboratorul Autodelta.
CARLO CHITI
Autodelta este sinonim cu numele unui un inginer auto: Carlo Chiti. El este cel care în 1963 punea bazele diviziei Autodelta. Însă asocierea lui Chiti cu Alfa Romeo era mai veche de atât.
Chiti s-a născut în Pistoia pe 19 decembrie 1924. În 1953 absolvea Universitatea din Pisa cu o diplomă de inginer aeronautic. În 1952 era deja alături de Alfa Romeo, desenând modelul Alfa Romeo 3000CM, unul dintre primii bolizi de curse produși de marca italiană. După ce Afla Romeo s-a retras din Formula 1, Chiti s-a mutat la Ferrari, unde a fost implicat în dezvoltarea modelului Ferrari 156 "Nas de rechin". Acest model a fost folosit de Phil Hill pentru a deveni campion în sezonul 1961 din Formula 1. Chiti avea să facă apoi parte din echipa secesionistă ATS, formată cu o parte din personalul de la Ferrari. Proiectul ATS nu a avut însă succes și s-a dizolvat rapid.
Astfel, în 1963, Carlo Chiti se reîntorcea la prima sa dragoste: Alfa Romeo. Și nu oricum, ci în cadrul unui nou departament sportiv al mărcii: Autodelta. Acesta lua fiinţă în luna martie a anului 1963, cu scopul de a readuce gloria şi renumele Alfa Romeo în motorsport.
Chiti avea să îşi dedice aproape toată viaţa proiectului Autodelta. A rămas alături de acest departament până în 1984, dar Chiti a continuat să proiecteze motoare performante chiar şi după ce a părasit Autodelta. Un V6 turbo a fost folosit pentru scurtă vreme de echipa de Formula 1 Minardi, iar apoi un motor boxer de 3.5 litri cu 12 cilindri a fost preluat de Subaru şi folosit pentru echipa de Formula 1 Coloni în sezonul 1990. Chiti s-a stins în 1994 la Milano, însă în 1999 producătorul suedez de supercaruri Koenigsegg a achiziţionat schiţele, echipamente şi patentul pentru un motor de 4.0 litri cu 12 cilindri boxer pe care Chiti nu a mai apucat să îl construiască.
AUTODELTA
Pe lângă Carlo Chiti, departamentul Autodelta al celor de la Alfa Romeo s-a mai legat strâns de un nume: Lodovico Chizzola. Chizzola era un dealer de Alfa Romeo din regiunea Udine din Italia, de aceea primul sediu al companiei Autodelta a fost în oraşul Feletto Umberto, din regiunea Udine. Aici s-au născut primele modele Alfa cu indicativul TZ (Tubolare Zagato). Sediul Autodelta avea să fie mutat ulterior în 1964 la Settimo Milanese, mult mai aproape de sediul central al mărcii italiene. Această mutare le permitea celor de la Autodelta să folosească circuitul de la Balocco pentru a testa prototipurile şi maşinile de curse dezvoltate de Autodelta S.p.A. Pentru a ne aminti de istoria Autodelta, vom trece în revistă cele cinci exemplare expuse la Classica Milanese pentru a celebra cei 50 de ani de la naşterea diviziei sportive.
Alfa Romeo Giulia TZ
Primul exemplar produs de Autodelta a fost modelul Alfa Romeo Giulia TZ. Dezvoltat în 1963, a fost primul model pe care a apărut logo-ul albastru Autodelta. Bazat pe clasicul model Giulia desenat de Zagato, modelul dezvoltat de Autodelta folosea motorul şi partea mecanică a acestuia, dar avea o nouă caroserie cu structură tubulară, de unde şi acronimul TZ (Tubolare Zagato). Giulia TZ s-a dovedit a fi competitivă încă de la început, reuşind să învingă în Copa FISA la Monza. S-a impus ulterior în Coupe des Alpes şi Tour de Corse. Alfa Romeo Giulia TZ avea să îşi facă un nume şi în marile competiţii internaţionale ca Le Mans şi Targa Florio.
Alfa Romeo 33/2 litres Daytona
În 1967, Alfa Romeo a decis să intre în categoria prototipurilor, care în acea perioadă era cea mai înaltă treaptă în lumea curselor auto. Modelul 33/2 şi-a făcut apariţia în cursa de la Fleron, Belgia şi a reuşit să câştige cu pilotul Teodoro Zeccoli la volan. A fost o victorie care anunţa un viitor sezon plin de succese pentru acest model. În anul următor, modelul 33/2 câştiga la categoria prototip în cursele de 24 de ore de la Daytona, 1000 km de la Nurburgring, Imola 500 km şi Le Mans 24 ore. Modelul 33 era animat de un motor V8 de 2.0 litri, iar împreună cu linia clasică şi farurile duble avea să devină imaginea unui automobil de curse specific anilor '60. Ulterior, motorul cu opt cilindri în V avea să fie mărit la 3.0 litri, numele devenind 33/3. În varianta cu motor de trei litri, Alfa 33 s-a impus la Targa Florio în 1971 cu ajutorul echipajului Vaccarella-Hezemans.
Alfa Romeo GTA 1300 Junior
Modelul care este asociat de fani cu numele Autodelta este Alfa Giulia GTA. Acest model emblematic a fost lansat în 1965, fiind animat de un motor Twin Spark de 1.570 cmc. În 1968, a evoluat în GTA 1300 Junior. Acest coupe de dimensiuni mici, cu un motor de doar 1.290 cmc, le-a adus celor de la Autodelta victoria în două sezoane ale competiţiei European Touring Challenge. Alfa 1300 Junior producea 170 CP dintr-un motor de doar 1.3 litri. De remarcat că originalul GTA (cu motor de 1.6 litri) a fost primul turism care a efectuat un tur al vechiului Nurburgring în mai puţin de 10 minute.
Alfa Romeo 33 TT 12
1975 a fost cel mai prestigios an pentru echipa Autodelta. Modelul 33 TT 12 avea să câştige Campionatul Mondial al Mărcilor. Era un automobil de curse complet cu şasiu tubular şi motor boxer de trei litri şi 12 cilindri care dezvolta mai mult de 500 CP. În 1975, Alfa 33 TT 12 avea să obţină şase din opt victorii posibile, inclusiv Targa Florio. Acest model legendar avea să fie pilotat de nume cu rezonanţă: Merzario, Brambilla, Pescarolo, Bell, Laffite, Mass, Andretti, Ickx, Scheckter şi Vaccarella.
Monopostul experimental 179 F
Alfa Romeo a concurat ca echipă în Formula 1 doar doi ani, 1950 şi 1951, obţinând titlul suprem în fiecare dintre aceste prime sezoane ale Marelui Circ. Ulterior, marca italiană s-a implicat apoi în F1 doar ca furnizor de motoare, pentru echipa Brabham. Începând cu 1977, Autodelta primeşte aprobarea de a reprezenta din nou Alfa Romeo în cea mai înaltă formă de motorsport. Chiti porneşte proiectul şi dezvoltă un monopost numit 177, model ce va debuta în Marele Premiu al Belgiei din 1979. Rezultatul era un monopost incredibil de puternic, dar prea puţin fiabil. În 1980, Autodelta are în componenţă piloţi pe Mario Andretti şi Bruno Giacomelli, dar nu reuşeşte să obţină un rezultat mai bun de locul cinci. În 1981 este complet surprinsă de schimbările de regulament. Pentru 1982, Chiti decide să experimenteze cu un şasiu construit din fibră de carbon, anticipând uzul larg al acestui material în viitor. Alfa 179 F este acest monopost experimental Autodelta, un bolid avansat pentru vremea sa.
DISPARIŢIA AUTODELTA
Autodelta avea să dispară încet ca nume din lumea sporturilor cu motor după proiectul Formula 1 de la începutul anilor '80. Chiti părăsea gruparea italiană în 1984, dar numele Autodelta avea să fie folosit de Alfa Romeo în raliuri şi în Campionatul European de Turisme (ETCC) până la dispariţia acestui campionat, în 2004. Autodelta Squadra Corse avea să obţină titlul la constructori chiar în 2004, în ultimul an de existenţă al campionatului ETCC. Oficial, triunghiul albastru există în portofoliul Alfa Romeo, dar nu a mai fost folosit, implicarea Alfa Romeo în motorsport fiind în acest moment aproape inexistentă.
Istorie mare in spate...Cand citesti ca acum aproape 50 de ani scoteau 170 cp dintr-un 1.3 pe o masina non F1 (performanta egalata comercial doar de cativa ani) iti dai seama ca italienii au stiut mereu sa faca motoare. De alfel Enzo Ferrari chiar a spus ca aerodinamica e pentru cei care nu stiu sa faca motoare :-) Pacat de Alfa in ziua de azi...comercial nu mai reprezinta nimic desi au motorizari, design si finisari bune (nici la fiabilitate nu stau chiar asa rau cum li s-a dus buhu).