FEATURE: Sensul giratoriu - povestea celui mai eficient sistem de intersecţie

Trecem printr-un sens giratoriu aproape în fiecare zi. Folosite extensiv în Occident, au început să pătrundă timid şi la noi acum câţiva ani. Iată povestea sensului giratoriu.

Îl cunoaştem sub denumirea de sens giratoriu. Este poate cel mai eficient mod de a intersecta una sau mai multe străzi. În Occident şi în Statele Unite este o metodă de fluidizare a traficului folosită de multă vreme, în timp ce în Estul Europei acest tip de nod stradal a început să fie folosit pe scară largă abia acum câţiva ani. Călătorind cu maşina într-o ţară din vestul Europei nu ai cum să nu remarci sensurile giratorii de la intrarea într-o localitate mică sau dintr-un oraş.

INTERSECŢII CIRCULARE VERSUS SENSURI GIRATORII

Lanţ de sensuri giratorii în Statele Unite al Americii.

Americanii sunt cei care au folosit pentru prima dată acest timp de soluţie stradală. Primele cercuri de trafic, aşa cum erau ele numite pe atunci, au apărut la începutul secolului XX, în partea de nord a Statelor Unite. Cu toate acestea, În Europa existau câteva intersecţii circulare chiar mai vechi care semănau cu giratoriul, cel mai bun exemplu fiind Place d'Etoile din Paris, piaţa Arcului de Triumf, dată în folosinţă în 1907. În America, prima intersecţie circulară a fost Colombus Circle din Manhattan, deschisă în 1904.

Totuşi, aceste intersecţii circulare nu pot fi numite sensuri giratorii deoarece sunt guvernate de semafoare sau de alte semne de circulaţie. Şi asta pentru că definiţia unui sens giratoriu modern este dată de cedarea priorităţii faţă de autovehiculele care se află deja în sensul giratoriu. Dacă intrarea este semaforizată, are semn Stop sau nu are nici un semn de circulaţie, atunci avem de a face cu o intersecţie circulară. Avem şi în Bucureşti intersecţii circulare, guvernate de alte reguli faţă de o sens giratoriu propiu zis: intersecţia de la Izvorul Rece (pe Bulevardul Pache Protopopescu) sau Piaţa Alba Iulia, capătul axei verticale care începe de la Palatul Parlamentului. 

Revenind la sensul giratoriu adevărat, acesta a început să fie folosit în Europa pe scară largă în anii '60 când Franck Blackmore a inventat mini sensul giratoriu bazat pe regula priorităţii vehiculelor aflate deja în giratoriu. Blackmore a fost inginer de trafic britanic născut în 1916. În 1960, era angajatul Transport Research Laboratory, instituţia britanică ce studia traficul de pe drumurile din Regat. Oficial, ideea mini sensului giratoriu a fost adoptată în 1975, deşi între timp în Marea Britanie sensul giratoriu începea să fie folosit pe o scară din ce în ce mai largă.

Americanii aveau să revină şi ei la acest sistem după ce giratoriile au căzut în dizgraţie la începutul secolului. Americanii au fost mai reticenţi la acest sistem, iar confuzia faţă de cum se intră şi se iese dintr-un sens giratoriu a fost multă vreme subiect de glumă în diverse show-uri televizate. Astfel, deşi peste Ocean a fost folosit primul giratoriu adevărat la începutul anilor 1900, cel dintâi sens giratoriu modern american a fost construit abia în 1990 în Summerlin, Nevada. Ulterior, acestea au devenit un lucru comun pe drumurile americane. Până în 2011, în Statele Unite au fost amenajate peste 3.000 de sensuri giratorii. Canada le-a adoptat şi ea în provincia de vest, dar cele mai multe sensuri giratorii se găsesc totuşi pe Bătrânul Continent. Iar cei care le iubesc cel mai mult sunt, se pare, francezii. În Franţa există peste 30.000 de sensuri giratorii, această cifră fiind valabilă pentru anul 2010. Între timp, ea cel mai probabil a crescut. Asta înseamnă că jumătate din sensurile giratorii din lume se află în Franţa!

DE CE ESTE GIRATORIUL SOLUŢIA PREFERATĂ?

Semnul de circulaţie ce presemnalizează apropierea de un sens giratoriu.

Studiile au arătat că intersecţia de tip giratoriu este mai sigură faţă de intersecţie normală. Giratoriile au cu 40% mai puţine coliziuni între automobile şi până la 90% mai puţine accidente fatale faţă de o intersecţie normală. Acest lucru este datorat faptului că participanţii la trafic reduc viteza înainte de intrarea în sensul giratoriu pentru a putea ceda prioritatea către un alt vehicul care ar putea fi deja în sensul giratoriu. Apoi, majoritatea sensurilor giratorii moderne sunt gândite pentru a fi negociate la o viteză maximă de 25-40 km/oră. Pietonii sunt de cele mai multe ori protejaţi de insule înălţate între sensuri, unde aceştia se pot refugia când traversează. 

TIPUL 1: Mini sens giratoriu

Mini sensurile giratorii sunt specifice oraşelor mici şi nu au de obicei "insule" de refugiu.

Este întâlnit în zone unde nu este loc pentru un sens giratoriu normal. Mini sensul giratoriu nu are o insulă centrală, ci de obicei este marcat cu vopsea pe asfalt. De obicei sunt întâlnite în oraşe sau în zone cu străzi înguste. Uneori, mini sensurile giratorii sunt grupate în perechi. Mai există şi o versiune numită sens giratoriu mic. Acesta foloseşte o parte centrală ridicată şi este de obicei înconjurată de o bordură care poate fi încălecată de camioane sau autovehiculele mai lungi. În Anglia, diametrul maxim al insulei vopsite pentru un sens giratoriu mini este de patru metri.

TIPUL 2: Sens giratoriu în formă de lacrimă

Sensul giratoriu în formă de lacrimă nu are formă circulară.

Acest tip de giratoriu cu formă atipică a insulei centrale este de obicei folosit la intrările pe autostradă. Insula are o formă de lacrimă sau de picătură de apă deoarece nu formează un cerc complet. Intrările şi ieşirile rampelor penru autostradă folosesc un singur sens de mers.

TIPUL 3: Sens giratoriu turbo

Sensul giratoriu turbo permite o mai bună fluidizare a traficului.

Acest gen de sens giratoriu este răspândit în Olanda şi Belgia şi îi forţează pe participanţi la trafic să îşi aleagă sensul de mers înainte de a intra în giratoriu. Benzile de rulare sunt bine definite şi presemnalizate, eliminând astfel schimbările neaşteptate de sens în mijlocul sensului giratoriu. O variaţiune a acestui tip de giratoriu se regăseşte şi în România, la intrarea pe austostrada Ploieşti-Bucureşti dinspre centura oraşului prahovean.

TIPUL 4: Giratorii pe autostradă

Sens giratoriu de autostradă din Cehia.

Sunt folosite ca puncte de intrare sau ieşire de pe autostradă şi permit schimbarea mai rapidă a direcţiei de mers, dar sunt construite la alt nivel faţă de autostrada propriu-zisă. Este practic un sens giratoriu etajat şi permite participantului la trafic să îşi aleagă mai uşor sensul de mers sau rampa pe care vrea să intre pe autostradă. Nu este un sistem foarte răspândit deocamdată. 

TIPUL 5: Giratorii controlate

Sens giratoriu controlat cu semafoare.

Sensurile giratorii controlate folosesc semafoare pentru a gestiona fluxul de trafic, fiind un hibrid între intersecţiile circulare clasice şi giratoriile moderne. Sunt de obicei amplasate în zone foarte circulate, unde un giratoriu clasic ar fi depăşit de numărul de maşini care ar trece prin el. Deşi par că sfidează chiar principiul sensului giratoriu, ele funcţionează şi sunt destul de răspândite în Marea Britanie şi Irlanda. 

TIPUL 6: Sens giratoriu "magic"

Celebrul sens giratoriu magic din Swindon, Marea Britanie.

Este un sistem care pare complicat la prima vedere, dar este una dintre cele mai eficiente forme de degajare a unei intersecţii. Sensul giratoriu magic constă într-un număr de sensuri giratorii mai mici grupate în jurul unei insule centrale. Cel mai celebru giratoriu magic este cel din Swindon, Marea Britanie. Cinci giratorii mai mici grupate în jurul unei insule centrale controlează traficul ce se întâlneşte la intersecţia a şase drumuri principale. 

Presemnalizare pentru un sens giratoriu "magic".