REPORTAJ: Am pășit în altarul vitezei de la Goodwood Festival of Speed
Goodwood Festival of Speed este un loc magic, un festival dedicat vitezei, mașinilor și oamenilor care construiesc și îmblânzesc bestiile pe patru roți. La ediția din 2025, Automarket a ajuns alături de germanii de la Porsche și știm cu siguranță că oricâte cuvinte sau imagini am înșira aici, tot nu putem descrie nici pe departe emoția care plutește în aerul aristocrat de la Goodwood.
Goodwood Festival of Speed este unul dintre cele mai emblematice evenimente auto din lume. Este, fără îndoială, singurul loc din lume unde poți admira îndeaproape și poți vedea în acțiune unele dintre cele mai legendare mașini produse vreodată.
Fie că ne referim la mașini vechi, antebelice, postbelice, monoposturi de Formula 1, mașini care aleargă în NASCAR, mașini de raliu, motociclete, modele de ultimă generație și concepte. La Goodwood vezi de toate.
Goodwood Festival of Speed este, însă, mai mult decât un eveniment dedicat automobilului. Este o celebrare a istoriei și inovației în motorsport, într-un cadru elegant, chiar aristocrat aș putea spune, și tradițional britanic. Asta aveam să aflăm în momentul în care am pășit pe moșia Ducelui de Richmond, patronul acestui templu al vitezei.
Înainte de toate, îți propun să aflăm mai multe despre acest eveniment.
GOODWOOD FESTIVAL OF SPEED. DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT
Nu putem vorbi despre Goodwood Festival of Speed fără să menționăm, înainte de toate, circuitul istoric Goodwood. Acesta are o lungime de 3.8 kilometri, se află în regiunea West Sussex, aproape de orașul Chichester, și a fost dat în folosință în anul 1948.
Primul eveniment a avut loc în același an, sub patronatul Ducelui de Richmond și Gordon, fiind câștigat de P. de F.C. Pycroft în al său Pycroft-Jaguar. De-a lungul anilor, pe circuitul de la Goodwood au pilotat nume legendare precum Stirling Moss, Giuseppe Farina, Mike Hawthorn, Graham Hill, Roger Penske și Jim Clark, să menționăm doar câțiva.
Circuitul Goodwood are 9 viraje, iar vitezele medii sunt destul de mari. Tocmai de aceea, cu timpul, organizatorii au adus unele îmbunătățiri și au modificat unele zone pentru o siguranță crescută. Totul a avut, însă, o limită.
La un moment dat, cei care dețin acest circuit nu au vrut să adauge mai multe șicane, pentru a reduce vitezele atinse, în special, de mașinile de competiție care începeau să devină din ce în ce mai rapide. În consecință, ultimul eveniment organizat de British Automobile Racing Club a avut loc în 1966.
În prezent, circuitul mai este utilizat pentru evenimente istorice, cel mai cunoscut fiind Goodwood Revival.
Derulăm pe repede înainte până în 1993, atunci când Lordul March, pe numele său Charles Gordon-Lennox, actualul Duce de Richmond, readuce sporturile cu motor pe domeniul Goodwood. În ciuda sângelui albastru care îi curge prin vene, Ducele nu a reușit să obțină toate aprobările necesare pentru a organiza din nou evenimente auto pe circuitul istoric.
La începutul anilor '90, Ducele a intrat în posesia domeniului Goodwood, iar cele 4.900 de hectare de care dispunea erau mai mult decât suficiente pentru a organiza un eveniment auto chiar în curtea lui. Și fix așa s-a întâmplat.
Traseul este de tip hillclimb (viteză în coastă) și este foarte scurt, având o lungime de 1.86 kilometri și nouă viraje.
Primul Goodwood Festival of Speed a avut loc în 20 iunie 1993, într-o zi de duminică, și a fost un succes neașteptat. A fost invitat un număr mic de participanți cu mașini istorice, iar în "tribune" s-au aflat aproximativ 25.000 de persoane. Chiar dacă în aceeași zi avea loc celebra cursă de 24 de ore de la Le Mans.
Și al doilea eveniment s-a suprapus cu etapa de Le Mans, tocmai de aceea, ulterior, Ducele s-a asigurat că Festivalul nu se mai suprapune niciodată cu o cursă de Le Mans sau cu o etapă de Formula 1. Cu alte cuvinte, că toți ochii sunt ațintiți asupra evenimentului pe care îl patronează.
În 1994 a fost adăugată ziua de sâmbătă în calendarul oficial, iar în 1996 ziua de vineri.
Trei ani mai târziu, pilotul german de Formula 1 Nick Heidfeld (poți citi interviul nostru cu el AICI) stabilește un timp de referință pe traseul de la Goodwood, la volanul monopostului McLaren MP4/13. Recordul de 41.6 secunde a stat în picioare vreme de două decenii, fiind doborât în 2019 de prototipul Volkswagen ID.R (39.90 secunde).
Pentru că rezultatul a fost stabilit în sesiunea de antrenamente, nu a fost înregistrat oficial. Nu același lucru se poate spune despre timpul de referință stabilit de Max Chilton, în 2022, la volanul lui McMurtry Speirling (39.081 secunde).
Așadar, cu fiecare an care trecea, Goodwood Festival of Speed prindea aripi. Numărul vizitatorilor a depășit rapid pragul de 100.000 de persoane, recordul absolut fiind înregistrat în 2003: 158.000 de vizitatori. După acest moment, numărul persoanelor care pot lua parte la eveniment a fost limitat la 150.000.
Doi ani mai târziu a fost introdusă o secțiune de raliu, denumită Forest Rally Stage, iar în 2020 a fost înființată zona Electric Avenue, axată pe mobilitatea electrică. Pe lângă toate aceste atracții, festivalul oferă și expoziții tematice, prezentări ale producătorilor auto, lansări de modele noi și zone interactive pentru fani.
Așadar, a devenit un eveniment de referință pentru pasionații de motorsport și pentru constructorii auto, mulți dintre ei alegând să își lanseze noile modele la Goodwood.
De pildă, lista lansărilor din 2025 a inclus modele ca Hyundai Ioniq 6 N, Lamborghini Temerario GT3 și Bentley Bentayga Speed. Pe traseul de hillclimb au urcat, de asemenea, și modele aflate încă în perioada de dezvoltare, ca noul Porsche Cayenne electric (camuflat, desigur).
PORSCHE LA GOODWOOD FESTIVAL OF SPEED 2025
La ediția din 2025, Automarket a fost invitată de Porsche. Constructorul german de automobile a avut o prezență notabilă pe domeniul de la Goodwood și nu doar prin modelele care au defilat prin fața audienței, ci și prin tot felul de evenimente speciale despre care îți voi vorbi, pe larg, mai încolo.
Tema principală a fost cei 60 de ani împliniți de modelele Targa, tocmai de aceea am avut ocazia să conducem nu mai puțin de cinci modele 911 Targa venite direct de la muzeul mărcii din Stuttgart. Lista cu invitați speciali a inclus nume ca 911 Softwindow, 911 SC Targa, 964 Targa, 993 Targa și, ultimul, dar nu cel din urmă, 996 Targa.
Cum a apărut această dinastie Targa? Ei bine, dintr-o nevoie specifică a pieței americane, combinată cu dorința germanilor de la Porsche de a păstra senzația de condus decapotabilă, fără a compromite siguranța. Hai să aprofundăm puțin subiectul.
ANII '60, NAȘTEREA DINASTIEI TARGA
În anii '60, vânzările de mașini sport decapotabile erau în creștere, în special în SUA, care era principala piață de export pentru Porsche. Numai că, în 1965, autoritățile de peste Ocean au luat în calcul interzicerea cabrioletelor din motive de siguranță, mai exact din cauza riscului mare de rănire sau deces în cazul răsturnărilor.
Fiind puși față în față cu această probabilitate, germanii de la Porsche au căutat o soluție pentru a continua să vândă mașini cu "acoperiș deschis", dar fără riscul legal asociat cabrioletelor clasice.
Soluția inginerilor din Stuttgart a fost un nou tip de caroserie. Ei au dezvoltat un acoperiș semidemontabil și o bară fixă de protecție (roll bar), montată între parbriz și lunetă. Astfel, s-a născut noul stil de caroserie Targa. Nici complet coupe, nici complet cabriolet.
Numele acestui nou tip de caroserie nu a fost ales întâmplător. Denumirea de Targa vine de la celebra cursă italiană Targa Florio, în care Porsche a obținut mai multe victorii în anii '50 și '60. Mai mult, în limba italiană, targa înseamnă și scut, ceea ce făcea aluzie la caracterul protector al roll-barului de care menționam mai sus.
În 1965, Porsche prezintă prototipul Targa, bazat pe modelul 911. Un an mai târziu, lumea întreagă asista la debutul comercial al noului Porsche 911 Targa. În cazul său, acoperișul era format dintr-un panou central detașabil și o lunetă din plastic. De aici și numele de 911 Softwindow.
Trebuie să te gândești că, în anii '60, era o adevărată aventură să conduci o mașină cu plafon retractabil. În primul rând, plafonul nu era acționat prin intermediul unui buton. Așadar, plafonul Targa trebuia să fie deblocat și înlăturat manual. De asemenea, nici acea lunetă din plastic nu era ușor de manevrat, având în vedere că integra un fermoar și mai multe capse.
În plus, temperaturile scăzute nu erau cel mai bun prieten al acestui mecanism. Tocmai de aceea, Porsche chiar și-a sfătuit clienții să nu deschidă acest plafon Targa atunci când temperaturile exterioare scad sub 15 grade Celsius, existând riscul să nu îl mai poată închide.
Producția lui 911 Softwindow a ajuns la final în 1968 și doar câteva sute de exemplare au supraviețuit până în ziua de azi. Cifrele exacte de producție nu se cunosc, dar Porsche a confirmat la un moment dat că, în cei 3 ani, au fost asamblate 925 de unități 911 S Targa Softwindow cu ampatament scurt.
Luneta din plastic a fost, mai apoi, înlocuită cu o sticlă fixă. Motorul era, desigur, un boxer răcit cu aer.
La fel de emblematică a fost și a doua generație Targa, adică 964. A fost produsă între anii 1989 și 1994, avea același design clasic Targa, suspensii modernizate, ABS, servodirecție și un motor de 3.6 litri răcit cu aer. De ce a rămas în istorie? Pentru că a fost ultimul Targa clasic, până în anii 2010. Ultimul Targa adevărat, dacă vrei.
Următoarele 3 generații, adică 993 Targa, 996 Targa și 997 Targa au înlocuit designul clasic al plafonului cu un acoperiș panoramic din sticlă glisantă. O trapă mai mare, dacă îmi permiți. Totodată, generația 993 a fost ultimul 911 echipat cu un motor răcit cu aer.
În 2014, Porsche 911 Targa (generația 991) revine la designul retro Targa, cu roll-bar din aluminiu și un acoperiș complet automatizat. Panoul central se pliază în spatele scaunelor.
AUTOMARKET LA GOODWOOD FESTIVAL OF SPEED 2025
Și acum, în speranța că nu te-am bombardat cu prea multe informații și te-am plictisit, a venit momentul să îți spunem cum s-a văzut Goodwood Festival of Speed prin ochii noștri. Așa cum spuneam la începutul acestui material, oricâte cuvinte și imagini am înșirui, tot nu putem descrie nici pe departe emoția trăită la un astfel de eveniment.
Pentru că, Goodwood Festival of Speed este un eveniment pe care trebuie neaparat să îl trăiești pe viu pentru a-l înțelege. Trebuie să simți mirosul de benzină care plutește în aer, să simți cum pământul îți vibrează sub picioare atunci când piloții turează vechile monoposturi de Formula 1 și îți inundă timpanele cu un sunet dumnezeiesc.
Însă, Goodwood este mai mult decât un eveniment pentru pasionații auto. Festival of Speed este și despre oameni. Este un amestec de culturi și pături sociale, unite de aceeași pasiune.
Pentru că mereu se întâmplă ceva, este imposibil să documentezi totul prin materiale foto și video. Tot timpul este un vuiet, un du-te vino.
În același timp, trec pe lângă tine monoposturi pilotate în trecut de legende ca Michael Schumacher, Niki Lauda sau James Hunt, la o aruncătură de băț, în paddock, câțiva ingineri trezesc la viață motorul unui monopost de Formula 1 din anii '50-'60-'70. În tot acest timp, pe traseul de hillclimb defilează mașini care mai de care.
Goodwood Festival of Speed este, în același timp, fermecător și epuizant. Pur și simplu ești copleșit, nu știi la ce să fii atent: la mașinile care trec la câțiva metri de tine și pe care, uneori, poți să le atingi, sau la oamenii pe care i-ai văzut la televizor sau în poze, iar acum mai că poți să îi saluți ca și cum v-ați cunoaște de-o viață.
La fel de impresionantă este și munca din spatele acestui festival, toți oamenii care se asigură că totul se desfășoară în condiții de siguranță.
După prima zi, ajungi în camera de hotel cu tălpile arzând, cu peste 10.000 de pași făcuți și, aproape, cu timpanele "sângerinde". Dar, te pui la somn cu gândul că a doua zi de-abia aștepți să o iei de la capăt. Aceasta este vraja Goodwood. Festivalul este ca un drog care creează dependență de la prima doză.
LA VOLANUL UNUI PORSCHE 964 TARGA DIN 1993
A doua zi, ne-am trezit dis de dimineață mai entuziasmați decât ne-am dus la culcare. Motivul? Înainte să mergem către domeniul Goodwood, aveam să ne urcăm la volanul unui Porsche 911 Targa clasic pe care aveam să îl conducem pe drumurile din jurul locului unde eram cazați.
Un lucru care s-a dovedit destul de dificil, din cauza traficului infernal care avea o singură destinație: Festivalul Vitezei.
La fel de dificilă s-a dovedit și alegerea mașinii pe care să o conducem, dar, într-un final, am primit cheile unui 911 Targa (964) din 1993. "Black on grey", vorba englezilor, adică un exterior finisat într-o nuanță neagru și un interior îmbrăcat în piele gri.
Interiorul unui Porsche 911 clasic, fie el și decapotabil, nu este tocmai prietenos cu o persoană de 1.92 metri înălțime. Dar, am reglat scaunul ca să am o poziție cât mai confortabilă la volan și am învârtit cheia în contactul poziționat în stânga volanului.
După o mică ezitare, normală până la urmă pentru o mașină care este cu doar doi ani mai "mare" decât mine, motorul boxer de 3.6 litri s-a trezit la viață. Unitatea dezvoltă 250 de cai putere, astfel că, în 1993, mașina asta atingea 100 de km/h în 5.7 secunde și o viteză maximă de 250 de km/h.
La început am avut câteva emoții, având în vedere că eram la volanul unui 911 Targa venit din muzeul Porsche și, mai mult, conduceam o mașină cu volan pe stânga în Marea Britanie. Dar, mai apoi, emoțiile negative au dispărut (nu complet) și au lăsat locul emoțiilor pozitive.
Acele emoții care îți fac piele de găină. Am fost surprins de cât de ușor se conduce mașina, cât de bine echilibrată este direcția și cât de bine sună, în sarcină, motorul boxer răcit cu aer. Deși am condus multe mașini de când sunt jurnalist auto, a fost prima oară când m-am urcat la volanul unui 911 clasic.
După alți câțiva kilometri, am prins curaj și chiar am recunoscut că "aș putea conduce mașina asta până în România." Din păcate, am rămas doar cu dorința, pentru că venise timpul să mă întorc de unde am plecat.
M-am consolat, însă, cu gândul că urmează să merg, din nou, pe domeniul Goodwood. În plus, cei de la Porsche ne pregătisera o surpriză: un traseu de off-road, cu SUV-ul Cayenne. Așa am ajuns la festival mai repede și am evitat tot traficul.
Știam deja cât de capabil este Porsche Cayenne pe teren accidentat, așadar nu am avut emoții deloc.
7 CAMPIONI MONDIALI DE FORMULA 1 LA BALCONUL DE LA GOODWOOD
În fiecare an, în fața casei principale este instalată o sculptură tematică. În 2025, această sculptură i-a fost dedicată lui Gordon Murray, geniul din spatele mai multor monoposturi de Formula 1 legendare, dar și omul care a dezvoltat celebrul model de stradă McLaren F1.
Că tot veni vorba despre Formula 1, Goodwood Festival of Speed a marcat, în stil propriu, cei 75 de ani împliniți de Marele Circ. Așa se explică numărul mare de monoposturi, vechi și noi, care au fost expuse și chiar au parcurs traseul de hillclimb.
Desigur, întotdeauna este impresionant să vezi un monopost de Formula 1 în acțiune, dar trebuie să recunosc că cele vechi au un farmec aparte și, mai ales, un sunet cum rar ți-e dat să auzi. Îmi pot doar imagina cum arăta un Mare Premiu când pe grilă erau doar monoposturi cu motoare V12 sau V10.
Pentru ca momentul să fie și mai special, unele monoposturi au fost pilotate chiar de piloții care scriau istorie, în urmă cu ani buni, pe circuitele din întreaga lume. Așa se face că, la un moment dat, la balconul casei principale de la Goodwood și-au făcut apariția nu mai puțin de 7 campioni mondiali de Formula 1.
Vorbim despre legende ca Nigel Mansell, Alain Prost, Mario Andretti, Jackie Stewart, Emerson Fittipaldi, Jacques Villeneuve și Mika Hakkinen. Mai impresionante decât cele 14 titluri mondiale și 166 de victorii au fost, însă, poveștile pe care le-au depănat cu prilejul interviurilor conduse de Karun Chandhok, indianul care a luat parte la 11 Mari Premii de Formula 1.
De la acest moment nu putea lipsi Bernie Eclestone, o figură controversată, dar fără de care Formula 1 nu cunoștea popularitatea de care se bucură în ziua de azi.
PROIECȚIE SPECIALĂ A DOCUMENTARULUI "THE INTERN"
Cu ocazia Goodwood Festival of Speed, Porsche a lansat documentarul "The Intern", regizat și produs de nimeni altul decât Adrien Brody. Cu toții îl cunoaștem pe Adrien Brody din pelicule ca Pianistul, Hotelul The Grand Budapest sau din seriale ca Peaky Blinders.
O figură importantă la Hollywood, actorul cu origini maghiare are în palmares două premii Oscar, un Glob de Aur, un BAFTA și trei nominalizări la Emmy.
„The Intern” este o incursiune de aproximativ 28 de minute în universul Porsche, filmată ca un documentar autentic de Adrien Brody. Fără ficțiune sau scenarii. În acest documentar ai ocazia să îl vezi pe Brody într-o ipostază neobișnuită, aceea de ucenic (intern) la uzina Porsche din Stuttgart.
De asemenea, ai ocazia să îl descoperi pe Adrien Brody, nu actorul, ci pasionatul de automobile.
Noi am asistat la avanpremiera care a avut loc într-un cinematograf de tip drive-in, organizat într-un hangar aflat la câțiva metri distanță de circuitul istoric de la Goodwood. Prin cinematograf drive-in, înțelegi că am urmărit documentarul din mașini. Mai bine zis, din 30 de modele emblematice Porsche.
Punctul culminant a fost atunci când Adrien Brody și-a făcut apariția pe scenă. A fost o ocazie unică de a vorbi, chiar și pentru câteva secunde, cu unul dintre cei mai cunoscuți actori de la Hollywood. Desigur, nu am plecat de acolo fără o fotografie și un autograf.
PASAGERI ÎN PORSCHE 911 GT3 TOURING PE URCAREA DE LA GOODWOOD
Vizita noastră în catedrala vitezei de la Goodwood a fost marcată de tot felul de puncte culminante. Cireașa de pe tort a venit, însă, chiar în ultima zi petrecută pe domeniul din sudul Marii Britanii: am avut ocazia, probabil unică în viață, de a parcurge celebrul traseu de hillclimb, ca pasageri, într-un Porsche 911 GT3 Touring.
A fost, dacă îmi permiți, încununarea unui weekend de neuitat.
Oricine este prezent la festival poate intra în diferitele paddock-uri și poate vedea mașinile îndeaproape, dar foarte puțini au oportunitatea de a fi pasageri într-o mașină care urcă pe traseul de la Goodwood.
Din păcate, experiența în sine durează mai puțin de un minut, dar este un minut în care treci prin tot felul de stări. Emoțiile încep din momentul în care te așezi în scaunul pasagerului și conștientizezi ce urmează să ți se întâmple. Apoi te uiți în jurul tău și vezi cum se fac ultimele pregătiri înainte ca mașinile să se dezlănțuie pe traseul de 1.87 kilometri.
Pe lângă modelele Porsche, ne-am aflat în compania unor mașini speciale ca Ferrari 12cilindri, Bugatti Bolide, Pagani Huayra R, Gordon Murray Automotive T50 și multe altele.
După câteva minute de așteptare, îți pui centura de siguranță și casca, apoi mașina se aliniază la celebra linie de start. Pilotul primește undă verde, piciorul stâng în frână, dreptul în accelerație, funcție Launch Control activată, motorul ajunge la turațiile optime și pleci ca din pușcă.
O scurtă linie dreaptă, viraj de dreapta, apoi treci prin fața tribunelor, pe sub pod, alternezi perioadele de accelerație cu frânările, pentru că urmează virajul de stânga Molecomb. Apoi o porțiune tehnică (nu că restul traseului nu ar fi tehnic), legendarul Flint Wall, alte două viraje și ai trecut linia de sosire.
Anul acesta, americanii de la Ford s-au impus pe traseul de hillclimb de la Goodwood. Prototipul F-150 Lightning Supertruck, pregătit special pentru Pikes Peak, a parcurs cei 1.87 kilometri în doar 43.22 secunde.
Au urmat apoi cei de la Subaru Project Midnight, cu un rezultat de 45.03 secunde, iar pe ultima treaptă a podiumului a urcat Porsche 911 GT3 Cup cu un rezultat de 46.73 secunde.
Ultimele ore petrecute la Goodwood Festival of Speed le-am petrecut urmărindu-i pe așii de la Red Arrows (echipa acrobatică a Forțelor Aeriene Britanice) evoluând pe cerul neobișnuit de senin pentru această țară. În tot acest timp, pe traseu urcau, una câte una, monoposturile de Formula 1 și mașinile de raliu pilotate în trecut de Colin McRae. O altă legendă a sporturilor cu motor.
Așa cum spuneam, Goodwood Festival of Speed este un eveniment unic, copleșitor. O experiență de neuitat, care poate fi greu de descris în cuvinte. Tocmai de aceea, trebuie să o trăiești pe viu.
