Motor / Transmisie
Maserati dirijează magistral orchestra celor opt cilindri ai actualului GranTurismo Sport. Opt cilindri şi o capacitate de 4.7 litri, construită pentru a te impresiona chiar şi numai dacă ridici capota. Dimensiunile motorului se apropie de cele ale mesei din bucătărie.
Logo-ul Tridentului dă valoare mormanului de fiare contorsionate, care îşi încordează corzile vocale de fiecare dată când răsuceşti cheia. La picioarele şoferului, Maserati aşterne 460 de cai putere. Un bagaj de resurse extrem de generos, demn de segmentul elitelor.
Cuplul motor atinge 520 de Nm la 4750 de Nm şi are rolul de a te lipi de scaun. Ai senzaţia că întreg corpul îţi este absorbit atunci când pedala întâlneşte podeaua. Senzaţiile la accelerare vor crea puseuri de adrenalină, un drog uşor dar care creează dependenţă.
Resursele oferite de cei 8 cilindri sunt administrate cu ajutorul unei transmisii, al cărei unici corespondenţi vizuali în habitaclu vor fi două butoane. Unul cu cifra 1, corespondentul treptei D la cutiile automate, şi unul cu litera R, responsabil pentru marşarier. De restul rapoartelor, şase la număr, te poţi ocupa şi tu cu ajutorul padelelor mari, aproape cât lungimea volanului. Sunt atât de ispititoare, încât ai vrea să retrogradezi sau să urci încontinuu. Din păcate este şi soluţia optimă de a retrograda rapid, pentru că în modul automat cutia are o uşoară întârziere şi de multe ori se bâlbâie.
Dependenţa. O boală greu de tratat, creată de ceea ce iese pe cele două evacuări. Nu vorbesc despre gazele arse, ci despre sunetul incredibil. Cele două ţevi ar putea fi considerate, foarte bine, boxe de o rezonanţă înaltă. Sunetul pe care îl generează este înălţător. Practic, vorbim despre cel mai apropiat corespondent sonor al unui model Ferrari.
E mult spus? Nicidecum. Odată apăsat butonul Sport de pe planşa de bord are loc metamorfoza. Colţurile Tridentului se ascut, acceleraţia este mai sensibilă, cutia de asemenea, iar sunetul... Este, de departe cea mai frumoasă simfonie a unui motor cu opt cilindri. Este explozie, nebunie, un pic de FIA GT, asurzire şi extaz.
E tot ce ţi-ai dori să auzi după o zi îngrozitoare. Este sunetul care te repune pe picioare, care îţi înseninează ziua şi care te face să urli din toţi plămânii într-un pasaj subteran prea scurt pentru nesaţul tău auditiv. Mi-aş fi dorit şi la noi tuneluri lungi de 14 kilometri, cum este cel din Arlberg, Austria.
Toate frumoase, dar nu mi-as lua o asemenea masina pentru consumul pe care il are.