Reportaj: Chimia suprafeţei perfecte

Am petrecut o zi în mijlocul vopselelor Klar Professional pentru a învăţa pe pielea noastră ce înseamnă meseria de vopsitor auto. Una mult mai dificilă decât pare la prima vedere.

Acum nu foarte mult timp, Bogdan a fost invitat la uzina Ford de la Craiova pentru a participarea la construirea unui exemplar al modelului B-Max. Experienţa sa a fost detaliată în reportajul Confesiunea omului-robot. La câteva săptămâni diferenţă, prietenii noştrii de la Klar Professional ne invită la sediul lor din Bucureşti pentru a ne introduce ceva mai adânc în lumea vopselelor auto. 

30% dintre români îşi repară maşinile singuri

Bogdan Jambori, Business Unit Manager la Klar Professional, ne-a prezentat realitatea pieţei vopselelor auto.

Este joi dimineaţă şi se anunţă o zi călduroasă. Mă îndrept grăbit către autostrada A2, pentru că pe bulevardul Theodor Pallady, adică la ieşirea din Bucureşti către Constanţa, se află sediul Policolor. Îl găsesc repede şi mă alătur celorlalţi colegi din presă care au răspuns pozitiv invitaţiei Klar Professional de a participa la un workshop despre vopselele auto.

Am început printr-o sesiune teoretică susţinută de Bogdan Jambori, Business Unit Manager la Klar Professional. Ceea ce ar fi trebuit să fie o prezentare lungă în PowerPoint s-a transformat într-o discuţie interesantă despre vopsele, vopsitori şi service-uri auto. Am aflat că piaţa vopselelor auto se află într-o mică creştere, dar se caută mărci mai ieftine în defavoarea calităţii. Am mai aflat că majoritatea românilor preferă culorile gri, alb, roşu şi albastru atunci când vine vorba de culoarea maşinii pe care o vor cumpăra. Tot conform datelor strânse de Klar, 80% dintre automobilele achiziţionate români sunt second-hand, iar 58% din parcul auto sunt maşini mai vechi de 10 ani. Cele mai multe automobile din România au vârsta cuprinsă între şase şi 10 ani. Piaţa auto second-hand este dominată de mărcile germane, clienţii români preferând modele produse de Audi, Opel, BMW şi Volkswagen. Pe piaţa maşinilor noi, cei mai mulţi aleg Dacia, Skoda şi Renault. 

Când vine vorba despre reparaţii auto aflăm că peste 50% dintre proprietari preferă să îşi ducă maşina într-un service independent, iar alţi aproape 30% îşi fac reparaţiile în regie proprie. Doar 19% preferă să meargă într-un service de marcă şi aici cei mai mulţi sunt obligaţi de pierderea garanţiei. 

Klar Professional

Tot în cadrul părţii teoretice a workshopului susţinut de experţii Policolor aflăm că Klar Professional este singurul producător autohton ce deţine un portofoliu complet de produse pentru industria auto. În ultimii 10 ani, Klar a devenit singurul producător din România ce deţine un sistem de nuanţare auto pe bază de solvent, în Europa de Est existând pe această piaţă producători doar în Polonia, Cehia şi Slovacia. Astăzi, divizia Klar are 100 de angajaţi care lucrează pentru cercetare şi dezvoltare, producţie, verificarea calităţii şi distribuirea produselor. Pentru consumatori finali, oferă şi o gamă de vopsele gata mixate în 44 de culori dintre care 31 nuanţe metalizate şi 13 culori solide.

Am fost pentru zi studenţi la şcoala Klar

După prima sesiune a Workshop-ului Klar, în care am trecut prin partea teoretică, a urmat partea mai interesantă, cea practică. Dar până acolo a trebuit să trecem printr-o obligatorie sesiune de protecţie a muncii, pentru că urma să intrăm într-o uzină chimică. Am vizitat apoi laboratorul de cercetare pentru vopsele auto, acolo unde o echipă de ingineri chimişti şi laboranţi caută nuanţe şi pigmenţi noi pentru vopselele auto clar. M-am simţit ca în liceu la laboratorul de chimie, iar pentru cei cu nasul mai sensibil a fost o încercare nu foarte uşoară.

Am privit perplex cum câteva doamne laborante amestecau substanţe în pahare Berzelius şi ne-am uitat prin microscop la un pigment de vopsea. Năuciţi de mirosul chimic puternic şi de explicaţile complicate, am ieşit la aer pentru a ne pregăti partea cea mai distractivă a vizitei noastre la Policolor. Urma să fim daţi pe mâna lui Iosif Elekes, trainer Klar Professional, care va încerca imposibilul: să facă din noi vopsitori auto în doar două ore de exercţiu practic.

Prepararea chitului a fost primul exerciţiu practic.

Am pătruns în atelierul de instruire unde ne aşteptau costume de protecţie, măşti de praf şi mânuşi de cauciuc. Iar alături se afla o frumoasă cabină de vopsitorie unde trei capote de Dacia 1300 aşteptau cuminţi să-şi primească noile culori. De către noi!

Echipaţi ca o echipă Biohazard pregătită să intervină într-o zonă de contaminare, am intrat în prima zonă de lucru. Cu profesorul Iosif alături am învăţat pentru început să preparăm chitul şi mişcarea specifică pentru a repara defectele de suprafaţă a elementului care urmează a fi vopsit. Ne-am chinuit un pic cu chitul care ne-a adus aminte de plastilina din copilărie, dar până la urmă am deprins mişcarea. Chitul se mixează cu o mică parte de întăritor, se amestecă bine şi apoi se aplică într-un strat fin pe zona ce trebuie reparată. Apoi, după ce s-a uscat, am trecut la şlefuirea lui.

Am folosit discuri de şmirghel de diverse granulaţii şi am învăţat să folosim maşinile pneumatice pentru şlefuit. Am lucrat cum ne-am priceput mai bine, uneori prea tare, alteori prea încet, însă mereu fascinaţi de mişcările precise ale trainerului nostru şi rabdarea cu care încerca să ne înveţe să utilizăm maşina de şlefuit. Am dat apoi la o parte capota chituită şi ne-am apropiat de una pe care fusese aplicat în prealabil un strat de grund. Am fost invitaţi să o şlefuim pe toată pentru ca apoi să o vopsim. Din nou chicote şi mâini stângace, dar până la urmă am reuşit să ne ducem misiunea până la capăt. După ce ne-am jucat suficient cu maşinile de şlefuit, ne-am mutat în cabina de vopsit. 

Pistolul de vopsitor

Am învăţat să ţinem în mână pistolul de vopsit şi am încercat să reproducem mişcarea precisă şi continuă a profesorului nostru. De fiecare dată începe din partea de sus a piesei şi, cu o mişcare precisă, mişcă pistolul care pulverizează vopseaua. După trecere, o mişcare scurtă din încheietură mută pistolul pentru o nouă trecere, fără a zăbovi o secundă. Mişcările sunt aproape hipnotice, le repetăm în memorie, pare uşor, dar când ne trezim cu pistolul în mână sunt mai stângaci ca un pui de elefant într-un magazin cu porţelanuri.

Ne mişcăm greu, uităm pistolul nemişcat şi reuşim să creăm pete de toată frumuseţea pe capotă. Instructorul nostru ne linişteşte şi ne spune că sunt necesari ani pentru a deprinde corect o mişcare fluidă. Prima capotă este deja vopsită într-o nuanţă de vişiniu, dar pentru că nu toată lumea a apucat să mânuiască pistolul, decidem să schimbăm culoarea în verde metalizat. Instructorul Iosif amestecă câteva recipiente şi avem deja un frumos verde gata să fie pulverizat.

Reluăm procesul, greşim din nou, dar profesorul ne salvează din nou cu câteva mişcări precise corectând petele noastre din zonele unde am insistat prea tare cu pistolul. Am terminat de vopsit şi urmează ultima fază, aplicarea lacului. Lacul este substanţa care dă luciul specific vopselei auto şi schimbă total aspectul iniţial al suprafeţei vopsite. 

Este finalul zilei, suntem plini de praf si transpiraţi de la costumele de protecţie, am pozat mândri lângă capotele vopsite de noi. Ştim acum câtă muncă este necesară pentru a produce o suprafaţă perfectă.