România: Parcul auto a crescut cu 172% în 24 de ani
Asociaţia Română de Transporturi Rutiere Internaţionale a publicat o analiză scurtă a evoluţiei parcului auto din ţară în perioada post-decembristă. Potrivit ARTRI, parcul auto al ţării a crescut cu 172%.
România a realizat o creştere de 172% a parcului auto în ultimii 24 de ani, arată un comunicat al Asociaţiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaţionale. Parcul auto al ţării este compus din aproximativ şase milioane de autovehicule, în condiţiile în care anul 2007 găsea ţara cu 4.5 milioane de autovehicule. Odată cu această statistică, transportatorii din România le solicită autorităţilor să refacă şi să dezvolte infrastructura rutieră, explicând că singurele soluţii viabile ar fi descentralizarea viziunii şi depolitizarea finanţării.
"Din punct de vedere strict strategic, integrarea Moldovei în UE ar putea genera interese imediate pentru dezvoltarea unor ramificații mai clare spre estul României a coridorului IX paneuropean. Cu atât mai mult integrarea Ucrainei. Dar chiar și așa, partea de nord a țării (Moldova, Bucovina, Maramureșul) va rămâne netranzitată de vreun astfel de coridor european. Acestea fiind datele actuale, România va trebui să ia în calcul elaborarea unui program de conectare a nordului la celelalte zone din motive economice, administrative și, de ce să nu o spunem, din motive de siguranță națională", a declarat Florinel Andrei, secretarul general al ARTRI.
Tot cei de la ARTRI au subliniat faptul că România are doar 548.19 kilometri de autostradă în exploatare, deşi au trecut 40 de ani de la inaugurarea primilor 96 de kilometri de autostradă. Potrivit unui sondaj citat de Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaţionale, majoritatea respondenţilor considerau că actuala situaţie a infrastructurii din România este cauzată de "corupţie şi de managementul defectuos al resurselor". Transportatorii consideră că greşeala a fost făcută încă de la modul în care a fost gândită infrastructura ţării, conectarea la reţeaua europeană fiind gândită din aval către amonte, de la Constanţa la Arad, în timp ce finanţarea europeană a fost politizată şi realizată invers, fiind finanţate lucrările dinspre Bucureşti înspre vestul ţării.
Via Agerpres