Semne bune: Dacia a vândut 100.000 de maşini în UE în primele trei luni ale anului. România a înregistrat printre cele mai mari creşteri

stati linistiti..toti producatorii vor avea cresteri mari..bate asa un curent ecologic ,in care strategia e sa -ti bage niste impozite colosale(gen romania) sau interzicerea accesului unor auto in anumite zone(gen germania) care au norme euro mai mici...statul care e majoritar la multe brand-uri auto isi face legi dupa cum vrea muschiul lui ,care se vor aplica retroactiv(gen legea darii in plata...intre noi fie vb sint socat ca bancherii n-au mai avut puterea de a-si face legea...o fi din cauza dna ,care aresteaza pe banda pt dare si luare de mita...ce ti-e si lumea asta,azi prieten la catarama si miine dusmani neinduplecati)...adica daca eu acum 6 ani am cumparat euro4(agreat de stat atunci si am platit si taxa de inmatriculare)pe care unii l-au platit si de 2 ori mai scump din cauza leasing-ului(asta inseamna alte taxe pt stat) nu poti frate sa vii acum cu sula bat ,ca tu ai chef sa mai imi iei mie niste taxe ca asa vrea muschii tai...sa mori tu statule!!jeg-uri nenorocite!!...credeti ca daca miine ,sa presupunem prin absurd,toti oamenii isi vor cumpara electrice,statul nu va inventa noi taxe???va inselati

Hm, ce punct sensibil a atins @mda…Chiar dacă tot pământul s-ar transforma miraculos ȋn biblica Grădină a Edenului (la propriu; facem abstracție de conotația…milenaristă), “autoritățile” tot ar inventa…obligații fiscale. Ah, nu modice, se subȋnțelege… Referindu-mă strict la situația autohtonă, știți cum se numește incompetența clasică a unor conducători de a nu ști/putea/vrea să stimuleze economia? Denumirea este lungă, dar elocventă: ȋn lipsa oricărui argument politico-economic convingător pentru populația votantă, hop cu mizarea (la nesfârșit…) pe arma cea mai la ȋndemână, fiscalitatea! La naiba: de obicei, fiscalitatea nu-ți suprasolicită neuronii, astfel ȋncât să creezi o strategie economică bazată pe soluții credibile, coerente, juste, eficiente și cu efecte durabile. Adevărul crunt este că toate guvernele postdecembriste s-au evidențiat prin această “calitate”, modificând și răs-modificând legislația fiscală de au zdrențuit-o de tot. Deci: pe plan intern, nu există un volum al producției (din formula productivității muncii), astfel ȋncât toată lumea să fie mulțumită cu condițiile de trai obținute prin valorificarea acesteia (producția) ? Nicio problemă, tati, punem taxe și impozite pe ceea ce este palpabil ȋn momentul vorbirii, la care se adaugă intrările de venit net de la românii “de afară” ! “Norocul” putorilor de la pupitrul de comandă este că masa monetară oricum trebuie să circule, chiar dacă multe servicii din ziua de azi nu urmăresc livrarea/achiziția bunurilor (ȋn acele economii marcate de supraproducție, aceste servicii sunt chiar binevenite, nu doar necesare). Ȋn definitiv, așa-zisul scandal mondial Panama Papers reflectă fidel plusvaloarea care le-a umflat buzunarele profitorilor de pe urma muncii reale a “fraierilor”, dar care – cum dracu’? – le-a “scăpat” (pentru impozitare) autorităților “vigilente” (cât pe ce să pun semnul coincidenței ȋntre profitori și politicieni/tehnocrați). Eu, unul, ȋnfierez așa-zisa fiscalitate, cel mai “rafinat” praf care se aruncă ȋn ochii lumii ȋncă din antichitate…Fără fiscalitate, averile personale n-ar fi fost posibile, indiferent de intensitatea efortului personal depus ȋn direcția acumulării lor și indiferent dacă birurile erau colectate “prin intermediul și pentru nevoile statului” (?!) sau direct de la truditor/creator de bunuri la stăpânul lui “legal” (“ȋntâmplător”, aflat ȋn conducerea statului). Nostimă va fi ȋnsă evoluția lucrurilor de acum ȋncolo; ȋn viitorul “rai” milenarist, se va insinua cel mai perfid paradox: va fi impus (prostimea oarbă spiritual ȋl va accepta extaziată) egalitarismul (aviz amatorilor de stigmatizare a comunismului), ca formă absolută (ba chiar cu caracter coercitiv!) de reglementare a raporturilor sociale, cică fără să fie admise excepții (noua-vechea deviză va fi: “Fiecăruia după nevoi”…adică după nevoile inoculate/dresate de plaga consumismului, carevasăzică dictate de “elita” New Age – prin excelență stângistă ȋn gândire, ca să pricepem bine – suspect/neprincipial de sustrasă de la solemna Constituție egalitaristă, sic!), dar de către cine? Tocmai de către nababii planetei (ei formează “elita”, cu sens de castă, cine alții?), care sunt capitaliști cum sunt eu incas și care nu numai că vor exista ȋn continuare (cu tot cu discrepanța consternantă de avere dintre dânșii și “restul”), ȋncălcând – cu seninătate totală și sfidare dezarmantă – propria lor politică definitorie (socialismul utopic – “aceleași șanse de afirmare pentru toți”) și valabilă pentru…ceilalți (deci ȋncălcând-o ȋn văzul acestora din urmă, ȋn mod obișnuit, fără nicio jenă, tocmai fiindcă “băieții prea deștepți” știu că “irezistibila” tentație A.I. & high-tech – iarăși, acestea nu prezintă niciun punct comun cu capitalismul, alias componenta economică a doctrinei creștine, componenta non-economică fiind asigurată de conservatorism! – “anesteziază” garantat, ȋn mintea-standard a plebei, orice ȋnclinație spre ȋndoială, atitudine critică și revoltă, iar ceea ce auziți zilnic la rude, vecini, prieteni sau colegi și care vi se pare a constitui o “poziție anticorupție fermă și justificată a oamenilor direct afectați” nu reprezintă decât o…pseudo-indignare civică, mai degrabă o distracție conjuncturală, niște șuete de sanchi “să mai treacă timpul”, că doar nu te-ai iluziona că ar planifica “pe bune” careva fapte eroice, haiducești, de martiriu, taman ȋn aceste vremuri “avansate” – de altfel, ce poate fi mai penibil decât să vezi un “sclav fericit” cum spurcă politicianismul având gura plină de “trufele” consumismului sau frecându-și smartphone-ul…scuze pentru această vastă, dar imperioasă paranteză!), dar ȋși vor accentua gradul de autoritarism (a se citi: samavolnicie, numai că nu voința lor primează, ei fiind doar niște slugi ale satanei, de la care provine, de fapt, adevărata, terifianta și “imbatabila” lor putere) cu care ne-am familiarizat. La drept vorbind, ce DNA altoită cu “forța legii” ar ȋndrăzni (darămite să poată) să deranjeze, măcar cu o ȋntrebare, oligarhia financiară pro-Antihrist (ȋn comparație cu care “temuta” Mafie italiană pare a fi o grădiniță de mucoși), care nu numai că i-a deschis-o deja, ci ȋi și netezește calea Marelui Nelegiuit? Dar cine plătește, până la urmă, organele judiciare? “Noi, contribuabilii, adică statul” – veți răspunde ȋn cor. Nu uitați un element crucial pentru definirea tabloului globalist: inclusiv membrii “infailibili”, “incoruptibili” și “extrem de redutabili” (aiurea! chiar ați pus botul? ia să fie lăsați brusc fără suportul indispensabil al “mascaților” și ia să fie trimise la topitorie toate armele de foc din lume, caz ȋn care mă ȋntreb ca prostu’ pe miriște: cu cine și cu ce ar mai aresta pe x sau pe y? ar reuși să inspire frică infractorilor doar prin mijloace verbale sau doar prin statusul lor moral?) ai acestor structuri ale “dreptății” sunt oameni ȋn carne și oase, adică...plebei ca noi. Ca să fii…intangibil (adică deasupra legii…pe care tu o elaborezi și cu care “apleci ȋn jug” prostimea) ca Rothschildienii sau ca Rockefellerii, trebuie musai să te naști așa (Iisus ȋi mustra pe ȋndărătnicii de iudei, chiar de față cu credincioșii Lui Apostoli: “Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul” – Ioan 8:44), căci de devenit “pe parcurs”, oricâtă dorință, abilitate și răbdare ai “investi”…nu te blagoslovește nicio șansă.

Pana la urma, cu tot deficitul cronic de claritate, scrisul tau e chiar cool: In fond, iti supui cititorii la un super test de rabdare... E adevarat ca eu unul l-am picat! Dar tot esti cel mai tare! Yes! Iar aia cu "componenta economica a doctrinei crestine" e super!