Poveştile Formulei 1: Paddock Club - ascensiunea şi decăderea celui mai exclusivist club de fani

Înfiinţat în 1984, Paddock Club este clubul exclusivist al fanilor Formulei 1, însă în ultimii ani a înregistrat un declin care nu mai justifică preţurile de 5.000 de dolari pentru petrecerea unui weekend alături de Marele Circ.

1984 este recunoscut pe plan mondial drept anul în care are loc acţiunea din celebra carte cu acelaşi nume scrisă de George Orwell, cel care descrie o societate aflată sub o strictă supraveghere guvernamentală.

Pentru Formula 1, 1984 are însă o altă semnificaţie: este anul în care a luat naştere Paddock Club, cel mai exclusivist club al fanilor din Formula 1.

Totul a plecat de la Imperial Chemical Industries, la vremea respectivă cel mai mare producător de chimicale din Marea Britanie, care în calitate de sponsor al echipei Williams a decis să organizeze o excursie la o cursă de Formula 1 pentru mai mulţi invitaţi. Intenţia a fost de a folosi un autobuz supraetajat, iar cei de la Williams l-au abordat pe Paddy McNally, care îl ajuta pe Bernie Ecclestone să organizeze cursele, pentru a afla unde poate fi parcat.

Ecclestone a respins propunerea de a permite unui autobuz supraetajat de a fi prezent în paddock, însă întâmplarea a condus la apariţia unei idei inedite: înfiinţarea unei zone exclusiviste unde echipele să aducă reprezentaţi ai sponsorilor la Marile Premii. Zona respectivă a primit numele pompos de Paddock Club.

Ascensiunea clubului exclusivist

McNally a fost însărcinat de Ecclestone să se ocupe de gestionarea Paddock Club-ului, însă începutul nu a fost deloc simplu. La prima cursă pierderile au fost semnificative, întrucât au existat doar 170 de invitaţi, deşi planurile fuseseră făcute pentru 600 de persoane.

Doi ani mai târziu, McNally a conceput un amplu proiect pentru a investi sume importante în echipamente, element care a generat furia echipelor, întrucât banii pentru acestea urmau să provină tocmai de la sponsorii echipelor. În cele din urmă, echipele au acceptat ideea, iar Paddock Club a primit şi o nouă localizare: pe acoperişul clădirii care adoposteste linia boxelor, pentru a oferi invitaţilor o privelişte cât mai bună asupra circuitului.

Iniţial, furnizorul de catering era o companie franceză, însă aceasta a fost înlocuită în 1992 de austriecii de la Do&Co, care au 600 de angajaţi ce se ocupă special de Paddock Club. Fosters este furnizorul oficial de bere, în timp ce şampania oficială este Mumm Cordon Rouge.

Cine vine în Paddock Club? Costuri şi beneficii

Potrivit unor statistici neoficiale, la fiecare cursă de Formula 1 asistă circa 2.000 de invitaţi în Paddock Club, însă la unele Mari Premii numărul acestora poate ajunge şi la 7.000, iar aproximativ 90% dintre aceştia sunt angajaţi sau invitaţi ai sponsporilor din Formula 1.

Cu alte cuvinte, biletele de acces în Paddock Club sunt plătite în cea mai mare parte de sponsorii Formulei 1, lucru deloc surprinzător în contextul în care preţurile sunt foarte mari. În general, un bilet de acces pentru trei zile în Paddock Club costa circa 5.000 de dolari, însă cel mai ridicat tarif este practicat la Marele Premiu al statului Monaco, acolo unde accesul costă 6.300 de dolari.

În schimbul acestor sume de bani, invitaţii au posibilitatea de a urmări cursa din cel mai bun loc, de a vizita circuitul şi pitlane-ul, iar mâncarea şi băuturile sunt gratuite. În plus, pentru sume care nu sunt făcute publice, invitaţii au parte de un hostess dedicat, suită privată deasupra garajului unei anumite echipe, posibilitatea de a se întâlni cu piloţii echipei şi acces în garajul echipei în anumite intervale orare.

Declinul, cauzat de criza economică şi problemele Formulei 1

Afacerile lui Ecclestone pentru Paddock Club au funcţionat bine până la în momentul izbucnirii crizei economice în 2008, iar efectul a fost unul în lanţ. Numeroşi sponsori, în special din sectorul financiar, au părăsit Formula 1, iar cei care au rămas şi-au micşorat semnificativ bugetele.

Un prim efect a fost astfel o cerere mai scăzută de bilete pentru Paddock Club, iar invitaţii care au continuat să vină la Marile Premii au constatat că nu mai au aceleaşi beneficii. Unul dintre avantaje era reprezentat de elementul de socializare, întrucât oamenii de afaceri aveau posibilitatea de a cunoaşte persoane care lucrează în aceeaşi industrie şi de a iniţia astfel noi parteneriate.

În acelaşi timp, scăderea numărului de invitaţi a afectat bugetul alocat de Ecclestone pentru Paddock Club, iar calitatea serviciilor a început să scadă. Există inclusiv zvonuri că cei de la Red Bull Racing s-au plâns de calitatea serviciilor de catering administrate de Do&Co, semn că inclusiv furnizorii au fost nevoiţi să reducă cheltuielile pentru a rămâne pe piaţă.

Conştienţi de problemele cu care se confruntă, organizatorii au decis realizarea unui hub de business în cadrul Paddock Club, tocmai pentru a-i putea conecta pe oamenii de afaceri care continuă să vină la curse, însă ideea nu a avut un succes prea mare până în prezent.

Declinul înregistrat de Paddock Club nu reprezintă însă altceva decât o nouă dovadă a declinului general al Formulei 1, cauzat atât de retragerea a numeroşi sponsori, cât şi de incapacitatea de a menţine interesul fanilor: numărul de spectatori de la curse este într-o scădere continuă, la fel ca şi numărul fanilor care urmăresc Formula 1 în faţa micilor ecrane.

În plus, reticenţa lui Ecclestone de a utiliza mai mult internetul pentru transmisiuni în direct ale curselor contribuie la acest declin, în condiţiile unor schimbări radicale a obiceiurilor de consum, în special în rândul generaţiei tinere.