Franța: În 2020, Dacia Sandero rămâne cea mai vândută mașină pentru persoane fizice, pentru al cincilea an la rând
Dacia a vândut circa 98.000 de mașini în Franța în 2020, cu 30% mai puțin față de 2019, în condițiile în care piața a avut o scădere de 25%. Vestea bună pentru constructorul de la Mioveni este că Sandero a fost din nou cea mai vândută mașină pentru persoane fizice, pentru al cincilea an consecutiv.
Grupul Renault a publicat vânzările din 2020 pentru piața franceză, iar datele indică scăderi pe linie pentru brandurile sale.
Dacia a vândut un total de 98.376 de vehicule către clienții din Hexagon, cu 30% mai puține față de 2019. De menționat că rezultatul a venit pe fondul unei contracții cu 25% a pieței franceze.
Există însă și vești bune. Sandero a fost din nou cea mai vândută mașină pentru persoane fizice din Franța, cu 53.417 unități, pentru al cincilea an la rând. În plus, Dacia a vândut 13.974 de mașini cu GPL și este lider autoritar cu 83.6% din vânzările pe acest segment în Franța.
În ceea ce privește celelalte branduri din grup, Renault a avut vânzări de 436.467 de unități și o scădere de 21.4%, în timp ce Alpine a înregistrat doar 744 de unități și un declin de 76.5%.
Via Renault
Vă daţi seama ce vremuri “superbe” ne aşteaptă pe toţi sub cupola europeistă (sau “democrată”, dincolo, peste Ocean), dacă în Vest lumea deja se agaţă de colacul de salvare numit reducerea costurilor (chiar drastică) – pentru persoane juridice axate pe activităţi de producţie – respectiv economii personale – pentru “talpă”. De altfel, sociologul american George Ritzer se întreba la modul cel mai grav: “Ce va urma după ce epoca prosperităţii întru duhul consumerismului se va încheia (n.m. : mai devreme sau mai târziu, dar în mod cert şi inevitabil) ?”…N-ar fi greu de intuit ce: un fel de film nerecomandat a se viziona noaptea şi singur în casă. Ca să previn eventualele tentative de combatere vehementă, voi valida din nou teoria conform căreia oricine se vede şi se simte la adăpost sub raport material (sau chiar “pe val”) nu se va gândi niciodată şi sub nicio formă (nici măcar instinctiv) la “alternativa” economisirii (implicit, nici nu-şi va “stratifica” ansamblul nevoilor şi al poftelor, cum că, vezi Doamne, aceasta ar fi “mai prioritară” decât aceea ş.a.m.d.), fie şi dacă ar conştientiza că se conturează nori negri pentru întreaga societate (de exemplu, nu vă îndoiţi că s-au ţinut chiolhanuri fix în plină restricţie – sau: cunosc personal oameni care şi-au planificat vacanţe “de vis”, ignorând cu desăvârşire particularităţile situaţiei sociale speciale). Nu neg, poate că se aplică excepţii la regulă, dar, logic, ele nu-şi pot depăşi “statutul” de…excepţii. PS. Eh, tocmai EMOL nu-şi bate capul cu asemenea chestiuni. Dimpotrivă, vârful piramidei sale (de bani) va ajunge să gâdile cerul.