20 de ani fără Ayrton Senna: cei patru ani de rivalitate cu Michael Schumacher
La 20 de ani de la decesul dramatic al lui Ayrton Senna, Automarket îţi prezintă povestea rivalităţii pe care îndrăgitul pilot brazilian a avut-o cu un alt titan al Formulei 1, Michael Schumacher.
Asemănările sunt izbitoare. Amândoi au câştigat puncte în a doua şi a treia cursă a carierei. Amândoi au urcat pe podiumul de premiere în primele 10 curse. Amândoi au obţinut o victorie în primele 20 de Mari Premii ale carierei.
Şi totuşi, cu greu ai putea găsi doi piloţi mai diferiţi printre cei 845 de piloţi care au concurat pe parcursul istoriei în Formula 1.
“Ayrton Senna concura cu inima şi sufletul. Michael Schumacher concura cu capul şi era mult mai calculat”, este caracterizarea succintă făcută de fostul campion mondial Damon Hill, cel care a fost coechipierul brazilianului în 1994 şi unul dintre rivalii germanului pe parcursul anilor ‘90.
Contextul istoric al intersectării
Senna şi Schumacher s-au intersectat în Formula 1 în numai patru sezoane, în stadii complet diferite ale carierelor, începând din august 1991.
La vremea respectivă, Senna era pe val după titlurile mondiale cucerite pentru McLaren în 1988 şi 1990 şi începuse campania din 1991 cu patru victorii consecutive. La polul opus, Schumacher primea o şansă nesperată să debuteze în Formula 1 pentru Jordan după ce Bertrand Gachot, unul dintre piloţii echipei, fusese arestat în urma unei altercaţii cu un taximetrist din Londra.
▶ Poveştile Formulei 1: Debutul lui Michael Schumacher în Formula 1
Prin urmare, ar fi nedrept să facem o comparaţie strict bazată pe cifre între performanţele lor pe parcursul celor patru ani, însă cei doi mari campioni ai Formulei 1 au oferit fanilor şi momente tensionate care, peste ani, aveau să capete o însemnătate şi mai mare în contextul sfârşitului prematur al brazilianului.
Transferul la Benetton: primul contact de la distanţă
Schumacher a fost nevoit să abandoneze în primul tur al cursei sale de debut de la Spa-Francorchamps din cauza unei defecţiuni la ambreiaj, însă performanţa din calificări, acolo unde obţinuse locul şapte pe grila de start, dar şi rezultatele sale anterioare din cursele de sportscar au atras inevitabil atenţia rivalilor.
Flavio Briatore, aflat la vremea respectivă la conducerea echipei Benetton, a profitat la maxim de faptul că Schumacher semnase un contract pentru numai o cursă cu Jordan. “Briatore a ştiut că Schumacher ar putea fi cel mai bun şi a construit o echipă în jurul lui la Benetton”, scria Kevin Eason în publicaţia britanică The Times într-un articol din 2005.
Decizia lui Briatore de a-l angaja pe Schumacher l-a înfuriat însă tocmai pe Senna, întrucât germanul i-a luat locul lui Roberto Moreno. Cine era Robert Moreno? Nimeni altul decât brazilianul care a obţinut un loc la Lotus în 1983 chiar în detrimentul unui Senna care, la acea vreme, nu reuşise să impresioneze echipa britanică în teste.
Monza 1991: primul duel pe circuit
Câteva zile mai târziu, Senna şi Schumacher s-au intersectat pe circuit în circumstanţe speciale. Brazilianul lupta pentru victorie cu Nigel Mansell şi Ricardo Patrese de la Williams, iar după intrarea la boxe a revenit pe locul cinci.
Pilotul echipei McLaren l-a ajuns rapid din urmă pe Schumacher, iar ceea ce a urmat au fost cinci minute de spectacol: brazilianul a încercat să-l depăşească, însă a pierdut timp din cauza lui Olivier Grouillard, un pilot întârziat cu un tur. După ce a reuşit să treacă de acesta, Senna s-a apropiat rapid de Schumacher şi l-a depăşit cu mare uşurinţă.
La 20 de ani de la moartea lui Senna, într-o perioadă în care însuşi Schumacher luptă pentru viaţa sa după un grav accident suferit la schi la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, rămânem încă cu un mare regret: nu vom şti niciodată care ar fi fost rezultatul unei lupte directe pentru titlul mondial între Senna şi Schumacher. Nu vom şti niciodată cum ar fi evoluat războiul psihologic între cei doi, cum s-ar fi desfăşurat duelurile de pe circuit cu o astfel de miză sau cum ar fi evoluţia relaţia lor în afara circuitului.
Tot ce ştim este că Schumacher şi Senna sunt doi dintre cei mai buni piloţi pe care i-a avut vreodată Formula 1. Iar cifrele seci, dar reale, ale performanţelor obţinute pe parcursul celor 41 de curse în care au concurat împreună demonstrează din plin acest lucru:
Statistici | Ayrton Senna | Michael Schumacher |
Numar de curse comune | 41 | 41 |
Mai bun pe grila decat adversarul | 30 | 11 |
Mai bun in cursa decat adversarul | 20 | 21 |
Victorii | 10 | 5 |
Pole position-uri | 8 | 0 |
Podiumuri | 19 | 20 |
Fastest Laps | 4 | 9 |
Curse in puncte | 25 | 26 |
Puncte | 158 | 139 |
Senna era bun dar si mare fandosit. Nu suporta sa aibe rival. S-a certat cu multi piloti, din cauza statutului pe care il avea atunci in F1 i se parea ca are dreptul sa sara la bataie cu Irvine si altii. Modalitatea asta de a aborda alti piloti dupa curse mi se pare tare damboviteana. In rest numai de bine. Dupa el s-a luat Alonso, imediat dupa 2006 a inceput sa joace rolul de mare fandosit cu multe ifose. Numai ca a fost imediat pus la punct anul urmator. Si ca sa fie si mai fandosit decat Senna a incercat sa prosteasca lumea ca (vorba lu' Leana) "exista o explicatie"