Special: Misterul din spatele safety car-ului

Un Grand Prix de Formula 1 se desfasoara intotdeauna pe parcursul unui weekend: de la antrenamentele libere de vineri pana la cursa de duminica. Insa, daca ati ajunge pe circuit in ziua de joi, ati putea surprinde momente inedite: safety car-ul roieste pe circuit in cadrul testelor devenite deja o obisnuinta.

Bernd Maylander este numele pilotului aflat la volanul masinii de siguranta in ultimii 7 ani. Cu o zi inainte de primele antrenamente oficiale, Maylander efectueaza teste intensive pe circuit, intrucat trebuie sa tina pasul cu masinile de Formula 1."Pare plictisitor la TV cand safety car-ul iese pe pista. Arata foarte foarte lent, stiu", spune Maylander.

Insa in realitate lucrurile nu stau deloc asa. Safety car-ul condus de Maylander este un Mercedes CLK 63 AMG capabil sa atinga 100 kmph in 4.5 secunde (de doua ori mai lent decat o masina de Formula 1), cu frane modificate, pneuri si componente aerodinamice. Maylander il descrie ca o 'mica masina de curse'.

"Viteza maxima pe care o pot atinge, pe linia dreapta de la Silverstone de exemplu, este de 250 kmph, dar senzatia este ca merg cu 100 de kmph comparativ cu masinile de Formula 1", spune germanul. "Diferenta dintre un safety car si o masina de Formula 1 este ca cea dintre un avion cu reactie si un avion de lupta. Mai concret, nu as putea castiga niciodata o cursa intr-un safety car".

Cand masina de siguranta intra pe pista, Maylander are obiectivul de a tine cele 22 de masini de F1 sub control. Insa el nu are posibilitatea de a conduce in pasi marunti, trebuie sa le permita celorlalti sa ruleze confortabil, pentru a preveni scaderea presiunii din pneuri sau supra-incalzirea motorului.

In trecut s-a considerat ca presiunea scazuta a pneurilor cauzata de rularea lenta in spatele safety car-ului a fost un factor decisiv in accidentul in care Ayrton Senna si-a pierdut viata in 1994. Dupa mai multe tururi in spatele unei masini de siguranta mult mai lenta decat cea folosita in prezent, brazilianul a pierdut controlul monopostului Williams intr-un viraj la viteza de 300 de kmph, cand cursa s-a reluat. Avand o presiune a pneurilor mai mica decat cea optima dupa ce a rulat prea lent, efectul denivelarilor din viraj a fost amplificat.

Astfel, Maylander este constient ca daca nu apasa pedala de acceleratie pana la podea repercusiunile ar putea fi foarte serioase. "Viteza unui safety car este foarte mare, este la limita pe care o poate sustine masina", explica germanul in varsta de 35 de ani. "Nu ai putea niciodata sa conduci in stilul asta pe drumuri publice. Trebuie sa conduc la 99% din potentialul masinii. Nu pot conduce peste aceasta limita - acel 1% imi asigura siguranta. Pilotii stiu ca trebuie sa conduc foarte repede intr-o masina mult mai lenta, dar daca ei ma forteaza stiu ca pot conduce un pic mai repede. Trebuie sa colaboram".

Pe langa discutiile cu pilotii, Maylander trebuie sa ia in considerare si instructiunile primite de la directorul curselor, Charlie Whiting, prin radio si sa urmeze sfaturile co-pilotului care il insoteste. El este pus sub presiune de vremea rea sau de accidentul in urma caruia a intrat pe pista.

"Sunt atat de multi oameni care privesc cursa la TV incat trebuie sa fiu atent sa nu comit greseli", spune Maylander. "Daca ies de pe pista, toti ar spune 'ce se intampla?', iar asta este o parte din presiune. Nu poti face nicio greseala".

In anii '90, FIA a decis sa angajeze soferi profesionisti pentru safety car in locul fostilor piloti de F1, iar Maylander a primit o oferta dupa o cariera in care a pilotat masini Porsche si dupa mai multe sezoane petrecute in DTM, cand a concurat pentru Mercedes. Astfel, Maylander a devenit soferul safety car-ului in anul 2000.

"Inteleg ce se intampla in creierul unui pilot de curse", spune Maylander. "Suntem ca o mare familie care viziteaza lumea. Ii cunosc pe toti pilotii, dar mai ales pe Alexander Wurz din Formula Ford si Nick Heidfeld, pentru ca am fost juniori impreuna. Am ramas prieteni si vorbim si acum foarte mult. Toti pilotii stiu ce trebuie sa fac si respecta asta".

Desi este implicat in cea mai importanta competitie a sporturilor cu motor, Maylander nu s-a aflat niciodata la volanul unui monopost de F1. "Ar fi distractiv pentru antrenament, dar nu as vrea sa vad cum ar fi sa pilotez in cursa. Imi lipsesc cursele, dar imi place sa conduc safety car-ul, este un job important si ma simt foarte norocos", a incheiat germanul.

Programul lui Maylander in weekendul unei curse este unul destul de incarcat:

Joi: Soseste la circuit pentru teste generale pe pista, raporteaza directorului de cursa Charlie Whiting, iar apoi se alatura intalnirii cu pilotii.

Vineri: Safety car-ul nu este solicitat la antrenamente.

Sambata: este in stand-by pentru cursa de GP2.

Duminica: Aduce safety car-ul pe grila de start la ora 14:30. La 14:55 conduce safety car-ul in pit-lane pentru pozitia de start. Isi pune centura de siguranta si casca asteptand instructiunile "Safety car stand by" si "Safety car in desfasurare".