Marele Premiu al Europei, cu casa inchisa
Organizatorii Marelui Premiu al Europei de la Valencia au anuntat vineri ca toate biletele pentru cursa din luna august au fost vandute.
Cele 112,771 de bilete au fost puse in vanzare la inceputul acestei luni, iar dupa primele noua ore de la deschiderea caselor mai erau disponibile doar 8,000 de tichete .
Vineri, organizatorii au anuntat ca si acestea au fost vandute, astfel ca MP al Europei se va disputa cu casa inchisa. Aproape 40% dintre bilete au fost vandute in strainatate, celelalte 60% fiind achizionate din Spania.
Cursa va avea loc pe data de 24 august 2008.
Valencia De la Wikipedia, enciclopedia liberă Salt la: Navigare, căutare Valencia (spaniolă: Valencia [ba'lenθja]; valenciană: València [va'É«É›nsia]) este capitala comunităţii autonome Valencia, din Spania. Este al treilea oraÅŸ spaniol ca mărime, ÅŸi o arie industrială pe Coasta Azahar din Spania. PopulaÅ£ia estimată a oraÅŸului propriu-zis este de 807.396 locuitori, conform estimărilor din 2006. PopulaÅ£ia ariei urbane este de 1.012.000, conform estimărilor din 2000. PopulaÅ£ia ariei metropolitane (aria urbană plus oraÅŸele-satelit) este de 1.807.396, conform estimărilor din 2006. Din 2007, primarul Valenciei este Rita Barberá Nolla. Valencia prezintă un climat mediteranean, cu veri calde ÅŸi uscate, ÅŸi ierni blânde. Valencia - „La Lonja de la Seda†(exterior) Valencia - „La Lonja de la Seda†(interior)„La Lonja de la Seda†(„Bursa Mătăsiiâ€) din Valencia a fost înscrisă în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. [modifică] Numele Numele original în latină al oraÅŸului era „Valentiaâ€, însemnând „vigoareâ€, „curajâ€. ÃŽn timpul imperiilor musulmane din Spania, era cunoscut drept بلنسية (Balansiya) în arabă. Urmând unele schimbări fonetice uzuale, numele oraÅŸului a devenit „Valencia†(/ba'lenθja/) în spaniola castiliană ÅŸi „València†(/va'É«É›nsia/) în cea valenciană. O pronunÅ£ie posibilă în valenciană este /va'lensia/. [modifică] Istorie OraÅŸul Valencia, numit originar Valentia, se află în regiunea denumită în antichitate Edetania. Istoricul roman Florus afirmă că Junius Brutus, cuceritorul Viriathusului, ÅŸi-a transferat acolo soldaÅ£ii care luptaseră sub comanda sa. Avea să devină o colonie militară romană. Drept pedeapsă pentru susÅ£inerea arătată lui Sertorius, oraÅŸul a fost distrus de către Pompei, dar apoi reconstruit, iar Pomponius Mela afirmă că era unul din cele mai importante oraÅŸe din provincia romană Hispania Tarraconensis. OraÅŸul a fost fondat de către romani în anul 137 î.Hr., pe situl unui fost oraÅŸ iberic, pe râul Turia. OraÅŸul a fost ocupat apoi de către vizigoÅ£i, mauri sau aragonezi. Abdelazid, fiul lui Muzza, a cucerit oraÅŸul, ÅŸi, nerespectând termenii capitulării, l-a pândărit. Rodrigo DÃaz de Vivar (El Cid) a recucerit pentru prima dată Valencia pe 15 iunie 1094, a transformat cele nouă moschei în biserici, ÅŸi l-a instalat drept episcop pe călugărul francez Jérôme. Această victorie a fost imortalizată în „Cantar de mio Cidâ€. După moartea lui Cid (iulie 1099), soÅ£ia lui, Doña Ximena, a deÅ£inut puterea pentru doi ani, timp în care Valencia a fost asediată de către almoravizi, ÅŸi recucerită în 1102. DeÅŸi „Împăratul Spaniei†Alfonso i-a alungat iniÅ£ial pe almoravizi din oraÅŸ, nu a fost îndeajuns de puternic pentru a-l menÅ£ine sub controlul său. CreÅŸtinii i-au dat foc, l-au abandonat, iar almoravidul Masdali l-a luat în primire pe 5 mai 1109. Regele Jaime I Cuceritorul, regele Aragonului, cu o armată compusă din francezi, englezi, germani ÅŸi italieni, a asediat Valencia, iar pe 28 septembrie 1238 a forÅ£at capitularea. 50.000 de mauri au părăsit oraÅŸul, iar pe 9 octombrie regele, urmat de către suita ÅŸi armata sa, au preluat controlul. Moscheea principală a fost purificată, s-a Å£inut o slujbă, ÅŸi s-a cântat „Te Deumâ€. Jaime a incorporat noi teritorii în recent formatul Regat al Valenciei, unul dintre regatele care formau Coroana Aragonului.