Lexus LC

Interioarele pe care le oferă Toyota și Lexus au fost întotdeauna un motiv de discuție între fanii celor două mărci japoneze și fanii rivalilor, chit că vorbim de mărcile germane sau de oricare alte branduri. Când vorbim însă de un coupe GT al cărui preț de pornire este de 100.000 de euro, lucrurile ar trebui să fie ceva mai puțin nuanțate. 

Și sunt destul de clare.

Inginerii și designerii japonezi au lucrat îndeaproape cu meșteri japonezi pentru a crea un habitaclu care respiră calitate prin toți porii. Chir dacă unele combinații de culori disponibile pe LC pot să inducă ideea de curcubeu inutil - alegerea lor rămânând însă la discreția clienților finali - majoritatea opțiunilor disponibile pentru interiorul lui LC reprezintă abordări prin care transpiră o calitate percepută la înalt nivel.

Nu există multe elemente care să te facă să strâmbi din nas atunci când te afli în interiorul lui LC. Până și locurile din spate, prezentate modest ca un "+2" în cartea tehnică, pot să acomodeze un adult fără probleme pe distanțe mici și medii. Noi, de exemplu, am traversat un sfert de Germanie și toată Elveția cun un pasager pe locul din dreapta spate. Chiar dacă accesul nu e tocmai floare la ureche, poziția este acceptabilă.

În ceea ce privește cea mai importantă poziție din habitaclu, cea a șoferului, veștile sunt excelente. Cei de la Lexus au fost nevoiți să aștepte patru ani între prezentarea conceptului și lansarea versiunii de serie pentru a putea să construiască mașina pe o platformă complet nouă care-i dă ocazia celui de la volan să stea într-o poziție joasă, sportivă, foarte aproape de podea. O poziție din care "înțelegi" foarte bine fiecare mișcare a mașinii pe viraje și simți imediat orice încercare de digresiune dinamică. Puncte bonus pentru scaunele profilate anatomic disponibile în pachetele Sport și Sport+. 

La nivel ergonomic, LC a fost lucrat atent și în detaliu. Priviți "coarnele" din stânga și dreapta volanului care controlează modurile de rulare, respectiv sistemul ESP. Priviți planșa de bord dominată de de display-ul central wide orientat spre șofer, așa cum sunt toate comenzile pe care le ai la îndemână în LC. Există însă și mici sincope de ergonomie: display-ul central este controlat printr-un touchpad pătrat așezat pe consolă, și nu printr-un buton rotativ (buton care există pe consolă, dar se ocupă de volumul audio). Asta înseamnă că ai nevoie de timp pentru a înțelege cum trebuie să controlezi prin gesturi ce vezi pe ecran. 

Apropo de detalii, mi-a plăcut cum designerii Lexus au încadrat scaunul pasagerului într-un "cocon" de siguranță care oferă două mânere decupate la nivelul picioarelor în ușă, respectiv într-un pasaj al consolei centrale. Acestea îți oferă control și stabilitate net superioare clasicului mâner de plafon atunci când șoferul hotărăște să urce pe panta dinamică a mașinii pe serpentine, de exemplu.

La nivelul materialelor utilizate, cei de la Lexus au combinat pielea cu Alcantara și cu soluții ornamentale de top - vezi panoul texturat glossy din fața pasagerului. 

Dacă suneți familiarizați cu supercar-ul LFA, un experiment reușit produs în serie limitată al japonezilor, veți recunoaște câteva detalii și elemente preluate de pe acesta. Cel mai vizibil este instrumentarul de bord digital cu cerc central mobil care duce digitalizarea zonei aflate în raza vizuală a șoferului la un nivel superior. În plus, chiar dacă pare complex șu pe alocuri complicat, computerul de bord al lui LC este atât de ușor de înțeles și de utilizat, încât nu ai nevoie decât de un minut pentru a prinde toate "chichițele" informaționale ale acestuia. 

Un minus al lui LC: capacitatea portbagajului. Pentru o mașină care se prezintă ca un GT care poate adăposti mai mult de doi pasageri, portbagajul de nici 200 de litri este un dezavantaj în fața concurenților. De exemplu, Seria 6 oferă 460 de litri.