Interior
În epoca actuală, un interior spectaculos compensează un design exterior plictisitor. Tot mai mulți producători mizează pe rețeta asta. Interiorul noii generații Ford Focus nu aduce însă modificări majore față de vechiul model. Bineînțeles, vorbim de o simplificare a designului și de linii mult mai clare. O filosofie perfectă pentru cei care evită artificiile de design și preferă ergonomia.
Pe de altă parte, o mare parte din seducția clientului cade în grija interiorului. Iar pragmatismul noului Focus nu prea seduce. E vorba despre design și despre anumite materiale. E clar că vorbim de plastice superioare vechii generații. Avem plastic moale pe planșa de bord și niște pernuțe moi pe consola centrală, care ajută la sprijinirea genunchiului atunci când conduceți pe distanțe lungi. Și plasticul de pe portiere este moale și plăcut la atingere, dar arată ca un vinilin. Textura este plictisitoare, iar pe măsură ce cobori către partea inferioară a planșei de bord descoperi plastic tot mai tare cu un aspect auster. Finisajele sunt și ele perfectibile, întrucât sunt multe componente din plastic care au nevoie de o fixare mai bună. Aș vrea să cred că mașinile pe care le-am testat la Nisa sunt niște versiuni pre-serie.
Variantele noi în care poate fi comandat Focus, adică Active, ST-Line sau Vignale își pun serios amprenta asupra interiorului. Spre exemplu, versiunea ST Line testată de mine a prezentat un interior cu scaune ceva mai bine profilate, cusături de culoare roșie, volan și schimbător sport. Cei care aleg Active primesc și ei o tapițerie nouă, iar cei care aleg Vignale sunt de-a dreptul răsfățați: piele implicit pe planșa de bord, scaune confortabile, mult inox și o tapițerie din piele fină.
Ergonomia rămâne una exemplară, cu butoane ușor de intuit și folosit. Situația este puțin mai complicată pe volan, unde ai nevoie de acomodare cu sumedenia de butoane. Sunt de apreciat ceasurile de bord cu un afișaj analog exemplar, foarte lizibil în orice moment al zilei. Din păcate, aspectul lor este și el anost și ușor sărăcăcios. Situația este salvată de un computer de bord color, similar cu cel de pe vechiul model.
După această analiză pot spune că faceliftul vechii generații Focus a venit cu o schimbare a interiorului mult mai consistentă decât noua generație.
Să vorbim puțin și despre spațiul interior. Cei 5.3 centimetri pe care Focus îi câștigă în dreptul ampatamentului se oglindesc foarte bine în spațiul interior oferit de noul model. Este infinit mai mult loc pe bancheta din spate față de vechiul Focus, însă nu aș risca să spun că îl egalează sau îl depășește pe Golf. Partea bună este că, spre deosebire de Golf, Focus vine cu un tunel central foarte coborât, ceea ce facilitează așezarea unui al treilea pasager pe locul din mijloc al banchetei spate. La nivelul capului există spațiu generos pentru adulți de peste 1.80 metri.
Când vine vorba de spații de depozitare, Focus este excelent. Are o mulțime pe consola centrală (inclusiv unul pentru telefonul mobil), cele din uși sunt bune, dar mi le-aș fi dorit ceva mai adânci, iar cotiera este și ea generoasă. Doar torpedoul este caraghios de mic.
Portbagajul este unul al extremelor. În cazul hatchback-ului, valoarea sa totală este de 375 de litri, prea puțin pentru a emite pretenții în duelul cu ceilalți rivali. Până și actuala generație Golf are 380 de litri. Nu mai vorbim despre Honda Civic, care îl depășește cu aproape 100 de litri. La extrema cealaltă, varianta break a noului Ford Focus oferă un portbagaj uriaș: 608 litri, foarte aproape de capacitatea unui simbol în acest segment: Skoda Octavia Combi.
Nu am uitat nici de izolarea fonică a habitaclului. La viteze de peste 120 de km/h zgomotul la rulare este destul de bine estompat, însă asta depinde foarte mult și de anvelopele cu care vine echipat Focus. Lasând asta la o parte, există însă un zgomot de vânt perceptibil, însă ceva mai mic decât în cazul lui Golf.
nimic nou sub soare