Interior
Am văzut în Mercedes, întotdeauna, un brand conservator. Nimic mai greşit. Profanul din mine a fost contrazis dincolo de portiera noului model de clasă medie, unde am descoperit un mini S-Klasse, aspiraţional, cu mici hibe, dar impresionant.
Am spus şi o voi spune răspicat: noile modele construite pe platforma compactă sunt doar nişte pseudo-Mercedes-uri, lansate dintr-un pur spirit mercantil. Am revenit rapid asupra acestei idei după ce mâinile mele s-au întâlnit cu materialele din interiorul lui C-Klasse.
Sedanul rămâne adevărata treaptă de intrare în gama Mercedes. Biletul de intrare, un bilet pentru care plăteşti şi eşti răsplătit cum se cuvine. E o diferenţă ca de la Pele la Balint între gama compactă şi modelele clasice.
Plasticul moale, cu o textură ce sugerează calitatea, dublat de pielea fină, regăsită şi pe bord, reprezintă doar începutul excursiei senzoriale. Aluminiul şi elementele cromate desăvârşesc experienţa tactilă.
Designul este şi el unul simplist, uşor de intuit, cu o ergonomie bună, dar puţin complicată în dreptul centrului de comandă de pe consola centrală. Păcat de ecranul central, care arată ca o tabletă ieftină, de 7 inch, răsărită din neant în mijlocul bordului. Am înţeles că vorbim despre o soluţie de compromis, dar pare a fi prost aleasă.
Scaunele rămân extrem de confortabile, cu o ergonomie excelentă pentru reglare, poziţionată pe faţa uşilor.
Pe locurile din spate se poate călători bine, spaţiul fiind suficient chiar şi pentru trei pasageri. În portbagaj încap 480 de litri de bagaje, adică fix la fel ca în cazul celorlalţi rivali. Nu e foarte mult, dar nici atât de puţin încât să renunţi la bagajele familiei.
o masina f frumoasa. dupa ce face 3 ani o iau din germania cu 15000euro si 150.000km. la banii astia de noua nu se merita.