Volvo V40

Câteva puncte forte ale lui Volvo V40

Timpul zboară. Deşi încă ne obişnuim cu unele aspecte ale lui Volvo V40 D2, maşina pe care v-o prezentăm în testul-foileton de pe Automarket, ne-am dat seama că s-a făcut deja o jumătate de an de când suedezul stă liniştit în garajul Automarket. O jumătate de an în care am fost împreună în Alpi, în care am trecut peste prima revizie şi în care ne-a dus fără nicio problemă peste o vară şi o toamnă destul de calme. Am ajuns deci la buza iernii, moment în care a venit vremea pentru o analiză iniţială a elementelor care ne plac şi a celor care ne deranjează la maşina de test. 

Cele două liste vor fi publicate în două articole separate. Astăzi vedem lucrurile care ne fac să zâmbim la bordul lui V40, pentru ca la începutul lui decembrie să privim împreună la lucrurile care ne-au deranjat până acum. Deci, iubitori sau nu ai mărcii, aceste două articole sunt pentru voi. Să vedem câteva dintre părţile bune ale lui Volvo V40 D2.

1. City Safety

Deşi sistemele care frânează automat maşina la viteze mici în oraş în caz că tu eşti distras sunt relativ nou apărute pe piaţă, Volvo a reuşit să transforme City Safety - denumirea proprie comercială a sistemului - într-un soi de "Xerox" sau "Adidas" al lumii auto. Nu mică mi-a fost mirarea să aud un posesor de Mercedes-Benz şi, mai târziu, unul de Ford lăudându-se că are City Safety. O lecţie care ne arată că, dacă eşti printre primii care lansează un astfel de sistem, ai şanse să devii reper. 

Între timp, cei de la EuroNCAP s-au apucat să testeze acest tip de sisteme şi ne-au arătat că nu e suficient să le ai, ci trebuie să şi funcţioneze când e cazul. Din fericire, City Safety şi-a făcut treaba cu vârf şi îndesat, fiind printre primii de fiecare dată. Lecţia numărul 2: dacă vrei să faci treabă, fii sigur că nu te lauzi aiurea.

Şi pe mine m-a ajutat sistemul. Eram pe DN1, traficul era "zidit" şi înaintam cu viteza melcului. După o oră de chin, când cel din faţa mea a dat semne că pleacă mai sănătos, am călcat acceleraţia şi, imediat, am simţit cum maşina frânează brusc. Şoferul maşinii din faţă se oprise brusc pentru că un câine s-a gândit că e momentul să treacă ditai şoseaua. "Automatic brake by City Safety" este mesajul care mi-a apărut pe display-ul digital din faţă. Funcţionează până la 50 de kilometri pe oră şi e standard pe V40. Bun şi util.

2. Airbag-ul pentru pietoni

Ştii momentele alea în care prietenii te întreabă ce ştie noua ta maşină şi tu te apuci să enumeri motoare, cutii, materiale şi alte elemente vizibile pentru a "justifica" banii investiţi? Ei bine, cel mai de efect element al lui V40 în aceste discuţii este airbag-ul pentru pietoni. "Stai aşa, cum adică pentru pietoni?", se miră toată lumea, ignorând discuţiile despre display-uri digitale, şasiuri, tehnologie şi chiar cele despre airbag-ul pentru genunchi disponibil chiar şi pentru pasagerul din dreapta. Şi te apuci să explici unde e, cum funcţionează şi ce face. Da, se deschide în formă de "U" pe exteriorul parbrizului şi poate salva un eventual pieton lovit de la moarte sau de la leziuni grave. 

Airbag-ul pentru pietoni e şi el disponibil în standard pe V40, este elementul care i-a adus modelului suedez cel mai mare punctaj din istoria EuroNCAP şi este una dintre părţile maşinii pe care mi-aş dori să nu le văd niciodată la faţă, deşi îi înţeleg perfect utilitatea. 

E adevărat că, dacă ar fi fost pus într-un pachet contracost, airbag-ul de pietoni ar fi fost cumpărat de foarte puţină lume, pentru că ştiţi replica: "De ce-aş da bani pe ceva care nu mă ajută direct?" Din fericire, Volvo ne-a scutit de problema asta. E inclus în preţul maşinii şi e acolo pentru a te ajuta în eventualitatea în care te vei afla în momentele în care vei avea cea mai multă nevoie de ajutor: atunci când nu mai poţi să faci nimic pentru a evita un accident cu un pieton.

3. Cadranele digitale de bord

De fapt, e impropriu spus "cadrane digitale", pentru că în faţa ta vezi prin volan un display "împărţit" în trei zone: cea centrală, rotundă, şi cele două laterale. Toate sunt personalizabile prin trei "skin-uri" şi poţi să alegi dacă vrei să le vezi în stil "Elegance", "ECO" sau "Performance". Despre ele am mai vorbit şi în episoadele anterioare, de altfel.

Partea bună nu este însă legată de faptul că poţi să schimbi tema afişajului, pentru că, după ce îţi vei cumpăra maşina, vei alege una dintre variante şi n-o vei mai schimba. Eu, de exemplu, am ales Performance, care îmi afişează pe "ceasul" rotund turometrul, viteza fiind indicată digital în centrul acestuia. Mi se pare că am acces vizual mult mai uşor la cele două elemente de bază. Plusul acestui sistem este faptul că "mimează" impecabil ceasurile analog. Acul se mişcă perfect natural şi "răspunde" imediat apăsării pe pedale, deşi e un simplu desen din pixeli pe un ecran. Pentru că am văzut tendinţa asta la mulţi constructori de pe piaţă în ultimul an, am ţinut să subliniez faptul că nu toate sistemele digitale sunt la fel de bine construite. 

Regretul este că pe maşina testată nu avem la dispoziţie elemente precum navigaţie, parcare automată sau cruise control activ, sisteme care sunt înglobate grafic excelent în display-ul TFT frontal. Dar avem un exemplu interesant în clipul de mai sus.

Atenţie, niciunul dintre skin-uri nu modifică parametrii maşinii, aşa cum ai fi tentat să crezi. Nu au treabă cu suspensiile, direcţia sau răspunsul motorului, fiind pur şi simplu un element estetic. 

4. Camera de marşarier

După ce m-am obişnuit cu camera lui V40 îmi dau seama cât de mult contează să vezi clar în spate atunci când parchezi. Există multe sisteme de acest tip pe piaţă. Unele sunt mai bune (la BMW, de exemplu, camera dă impresia că e HD şi funcţionează impecabil), dar majoritatea sunt dureros de pixelate şi par low-cost, deşi costă o grămadă de bani. Nici camera de pe Volvo V40 nu vine gratis - costă 588 de euro într-un pachet care mai conţine afişajul digital prezentat mai sus şi senzori clasici de parcare, dar face toţi banii. Pur şi simplu te ajută să vezi când parchezi şi, foarte important în România, să vezi în spate atunci când ieşi dintr-o parcare de tip spic. Sau să le faci fotografii amuzante prietenilor strânşi ciorchine în spatele hayon-ului, aşa cum s-a întâmplat la şedinţa noastră foto.

5. Locul de depozitare din spatele consolei "plutitoare"

Consola-ştampilă a celor de la Volvo vine cu o "gaură" în spate, iar tu poţi să depozitezi acolo lucruri de care nu ai nevoie când conduci. Cum ar fi tocul ochelarilor de soare, de exemplu. E un spaţiu interesant inventat din nimic dar care este foarte util pentru a ţine lucrurile la îndemână, aproape, fără a fi totuşi la vedere.

Partea interesantă este că, odată cu viitorul XC90 (care va fi lansat în toamna lui 2014), acest avantaj va dispărea sau, mai bine zis, se va modifica serios. Asta pentru că actuala consolă "plutitoare" se va moderniza şi se va transforma într-una diferită, care va "atârna" fără a mai ajunge jos, pe consola centrală. Iar locul butoanelor va fi luat de un display, în stilul Tesla Model S. Pleacă un plus, vine altul.

6. Oglinda fără ramă şi schimbătorul cu mâner luminat

Ce ar fi fost iPhone-ul fără o formă care să-l scoată în evidenţă? Ei bine, odată cu lansarea lui V40, Volvo s-a ocupat de câteva elemente care la prima vedere par inutile sau, în cel mai bun caz, banale. Oglinda retrovizoare este un bun exemplu în acest sens. Un element deseori ignorat s-a transformat într-un soi de declaraţie de stil în V40: rama exterioară a dispărut, oglinda impunând pur şi simplu eleganţă şi stil. Deloc rău.

La fel s-a întâmplat şi cu mânerul schimbătorului, care este luminat uşor noapte de un LED interior. Nu te ajută pe tine, ca şofer, pentru că nu vei privi niciodată direct la levier când schimbi vitezele decât dacă eşti un american care n-a făcut asta niciodată. Dar efectul este unul pozitiv pentru cei din maşină, care te vor întreba de ce nu s-au gândit mai mulţi constructori la asta înainte. Vei da din umeri şi îţi vei vedea de drum în continuare, gândindu-te că până acum ai crezut că e pur şi simplu inutil. Impresia celor din jur contează. Garantat.

7. Kit-ul de pană

Nu e vorba de kit-ul special prin care îţi repari singur pana şi care înlocuieşte din ce în ce mai des roata de rezervă, ci de un pachet pe care l-am descoperit relativ recent într-un compartiment aproape ascuns al torpedoului. Într-o pungă sigilată ai un sac pentru roata schimbată în caz de pană şi mănuşi din material textil pentru a putea să îţi faci treaba de bărbat fără a-ţi murdări unghiile.

Nu e mult, nu e ceva spectaculos şi probabil că şi alte mărci au aşa ceva. Dar e unul dintre detaliile care îţi arată că puţină atenţie la cumpărătorul maşinii nu strică niciodată. Dovada că, în spatele marketingului, există şi grijă pură, nealterată. Datorită căreia te simţi bine.

8. Parbrizul încălzit

A fost una dintre dotările pe care le-am apreciat încă de când am văzut fişa maşinii pe care urma s-o cumpărăm şi s-o introducem în testul de anduranţă. Pentru că ştim cu toţii cât de complicată e viaţa la -10 grade în fiecare iarnă, parbrizul încălzit cu rezistenţe electrice abia perceptibile se anunţă încă de pe acum un ajutor de mare valoare în dimineţile în care un strat de gheaţă sau de zăpadă va trona în faţa ochilor, iar noi ne vom grăbi să ajungem la birou.

E adevărat, e un element sezonier şi nu i-am simţit până acum utilitatea, dar, odată cu temperaturile coborâte, va lua locul eternei raclete şi va salva timp preţios la plecarea din parcare. 

Ca de obicei, aştept întrebările voastre mai jos, în lista de comentarii. Şi staţi aproape, în decembrie vine un set de elemente mai puţin pozitive. Pentru că există şi aşa ceva.