FEATURE: Hermann Tilke, constructorul de circuite din Formula 1
Automarket vă prezintă povestea lui Hermann Tilke, arhitectul german responsabil cu construcţia tuturor circuitelor care au pătruns în calendarul Formulei 1 în ultimul deceniu.
Hermann Tilke este una dintre cele mai controversate persoane din lumea Formulei 1, monopolul său asupra construcţiei noilor circuite din competiţie fiind privit cu îngăduinţă de Bernie Ecclestone şi cu frustrare de fanii nemulţumiţi de numărul tot mai redus de depăşiri din timpul curselor.
În spatele acestei imagini se ascund însă numeroase lucruri inedite despre omul Hermann Tilke şi despre modul în care compania sa de arhitectura construieşte de la zero un circuit. Automarket încearcă să ridice misterul care planează asupra germanului şi să vă prezinte ascensiunea acestuia spre lumea Formulei 1, dar şi detalii captivante despre modul în care se construieşte un circuit de Formula 1.
ASCENSIUNEA LUI TILKE SPRE FORMULA 1
Hermann Tilke s-a născut în 31 decembrie 1954 în localitatea germană Olpe, situată la aproximativ 60 km est de Koln. Germanul a absolvit cursurile Facultăţii de Inginerie Civilă din cadrul Universităţii de Ştiinţe Aplicate din Aachen, iar în 1984 a fondat compania de arhitectura Tilke Engineering.
Pasionat în egală măsură de sporturile cu motor, Tilke a concurat în anii '80 în numeroase curse de turisme, în special pe legendarul circuit de la Nurburgring Nordschleife. Nemulţumit de starea drumurilor pe care le avea de parcurs până la circuit, Tilke a obţinut un contract pentru construirea unui scurt drum de acces spre Nordschleife, iar de aici şi până la crearea unui renume în regiune a fost un singur pas.
După realizarea altor proiecte mai mult sau mai puţin legate de lumea sporturilor cu motor, Tilke a primit în 1995 misiunea de a reface circuitul Osterreichring din Austria, care a găzduit curse de Formula 1 în perioada 1970-1987. După o muncă de doi ani care s-a soldat cu reconfigurarea dramatică a circuitului, noul A1 Ring a găzduit curse de Formula 1 din 1997 până în 2003.
Mulţumit de rezultat, Bernie Ecclestone, deţinătorul drepturilor comerciale ale Formulei 1, îl angajează pe Tilke ca arhitect al tuturor noilor circuite din competiţie, iar germanul îşi face debutul cu pista de la Sepang, Malaezia. Pe parcursul următorului deceniu, arhitectul s-a ocupat de construcţia circuitelor din China, Bahrain, Turcia, Singapore, Spania, Abu Dhabi şi Coreea de Sud, următoarele pe listă fiind cele din India, Statele Unite ale Americii şi Rusia.
Pe lângă construcţia noilor circuite, Tilke s-a ocupat şi de modernizarea unor piste celebre precum Monza, Hockenheim, Nurburgring sau Barcelona, pe lângă realizarea unor circuite pentru competiţii de mai mică anveregura. În total, compania de arhitectură a lui Tilke s-a ocupat de nu mai puţin de 55 de circuite.
ETAPELE CONSTRUCŢIEI UNUI CIRCUIT DE FORMULA 1
La realizarea unui nou circuit de Formula 1, Tilke Engineering nu se ocupă doar de configuraţia circuitului, ci şi de toate celelate elemente ale acestuia, printre care se numără şi tipul de asfalt, sistemele de drenaj şi clădirile adiacente.
Prima etapă în realizarea circuitului este însă analizarea locului în care acesta va fi construit cu scopul de a identifica topografia terenului, direcţia vântului, infrastructura exterioară şi modul în care spectatorii vor ajunge la destinaţie. Ulterior, sunt luate în calcul potenţialele restricţii, care includ existenţa unor zone mlăştinoase dificil de exploatat.
Numai după îndeplinirea acestor etape este realizată configuraţia circuitului, în funcţie de elementele evidenţiate în cadrul analizelor anterioare. Cel mai important aspect rămâne însă cel financiar, elementele avangardiste ale circuitului necesitând în mod regulat sume mai mari de bani decât realizarea unui circuit obişnuit.
CONFIGURAŢIA CIRCUITELOR
Hermann Tilke este criticat frecvent pentru lipsa oportunităţilor de depăşire de pe circuitele care au debutat în calendar în ultimul deceniu, numeroşi fani considerând că acestea ar trebui realizate de mai multe companii care să creeze variaţie.
Lipsa potenţialelor depăşiri are însă mai multe explicaţii, una dintre acestea fiind că Tilke este obligat de FIA să creeze zone largi de evacuare din motive de siguranţă, pentru a minimaliza riscul unor accidente majore. În plus, cele mai multe circuite de Formula 1 găzduiesc şi curse de motociclism, competiţie care de regulă necesita zone de evacuare mai importante decât cele din Formula 1 tot din motive de securitate.
Pe de altă parte, nivelul ridicat al forţei de apăsare aerodinamică al monoposturilor reprezintă un impediment major pentru ca un pilot să poată urmări un rival, iar Tilke încearcă să remedieze acest defect prin realizarea unei combinaţii de viraje lente care preced o linie dreaptă foarte lungă. De altfel, acest tip de configuraţie a devenit o caracteristică a celor mai multe circuite construite de Tilke.
CIRCUITE NOI VS. CIRCUITE VECHI
Cele aproape 10 circuite care au pătruns în calendarul Formulei 1 în ultimul deceniu contrastează puternic cu cele clasice. De ce nu poate Tilke să construiască un circuit asemănător cu Spa-Francorchamps, Nurburgring sau Monza? Cele mai importante motive sunt legate de absenţa denivelărilor şi de bugetul limitat pe care îl are la dispoziţie, potrivit propriilor sale declaraţii.
"Ar fi foarte greu să creăm ceva precum virajul Eau Rouge la Spa pe un circuit normal, pentru că distanţa din virajul La Source în virajul Les Combes este de 2.5 km. Ai nevoie de aceea distantă, pentru că altfel secvenţa de viraje nu ar funcţiona. Dar în mod normal nu poţi avea 2.5 km pentru a încerca ceva de acest gen. Dacă aş putea face un Nordschleife modern de 20 km aş putea face multe lucruri! Şi amintiţi-vă că multe terenuri pe care le avem sunt plate. Nu poţi construi dealuri pentru că sunt prea scumpe. Încercăm să variem denivelările, dar nu este uşor", explica arhitectul german.
Totuşi, chiar dacă au puţine lucruri în comun cu circuitele tradiţionale, noile piste din Formula 1 au anumite elemente definitorii, care vor fi analizate pe larg pentru fiecare caz în parte în cadrul feature-ului de săptămâna viitoare.
respectul meu pt. acest domn si pentru realizarile sale...insa nu i-a cerut nimeni un nou Spa sau un nou Monza. pur si simplu aceste noi circuite par (si probabil ca si sunt) a nu fi gandite de un pilot, ci de un arhitect-inginer in fata planselor sau a calculatorului. cu tehnica din ziua de azi se pot face simulari pe PC ale viitoare piste inainte de a se turna primul metru-patrat de fundatie pentru banda de rulare. aici ar trebui sa intervina opinia pilotilor, in faza incipienta a proiectului. iar parerea mea legata de viraje lente inaintea liniilor drepte nu este intr-u totul de acord cu a lui. in opinia mea ar fi mult mai oportun ca inaintea liniilor drepte sa fie o portiune de viraje de viteza medie spre mare, cu posibilitate de abordare diferita a traselor, astfel incat cel din spate sa aiba mai mari sanse de depasire / dublare. dar este doar parerea mea, a unui pasionat de curse de F1 si utilizator de PC.