Şeful Renault-Nissan: „Vom lansa primele maşini care se conduc singure în 2018”
Alianţa Renault-Nissan este încrezătoare în potenţialul maşinilor autonome. Carlos Ghosn, şeful conglomeratului, crede că până în 2018 vom avea deja pe străzi primele maşini care se conduc singure.
Alianţa Renault-Nissan face progrese importante în dezvoltarea tehnologiilor care vor permite ca maşinile autonome să devină realitate.
Carlos Ghosn, şeful Alianţei, a declarat recent că o maşină care se conduce singură ar putea deveni realitate în 2018, dacă legislaţia nu pune piedici dezvoltării tehnologice.
În prezent, Renault deţine prototipul Next 2, dezvoltat pe baza electricului Zoe. Conceptul permite rulare autonomă la viteze mai mici de 30 de km/h, bazându-se pe sistemul GPS, pe camere video şi pe senzori. Chiar şi în aceste condiţii şoferul trebuie să se afle permanent în spatele volanului. Şi Nissan lucrează la o tehnologie autonomă care ar urma să debuteze pe un model deja existent în 2020.
„Nu tehnologia este problema, ci legislaţia şi întreaga discuţie privind responsabilitatea acestor maşini care se vor circula alături de noi. Mulţi se întreabă cine poartă responsabilitatea pentru ceea ce face maşina, dacă cel de la volan nu intervine”, a declarat Ghosn.
Tot el a anticipat că în ţări pioniere ca Franţa, Japonia şi Statele Unite maşinile vor apărea pe străzi în 2018, vânzările urmând să demareze în 2020.
Frăţioare frate, aproape că nu mai este zi lăsată de bunul Dumnezeu în care să nu citeşti de "autonome" în sus, "autonome" în jos...În urmă cu vreo 20 de ani, eram obsedat de filmul "Total Recall", pe care îl consideram "de referinţă" pentru viitorul omenirii. În realitate, doar profeţiile Sfintei Scripturi sunt credibile, dar, oricum, şi realizatorii peliculei respective au fost nişte vizionari, chiar uimitori. Unde nu prea au nimerit-o ei în materie de tehnologie se referă la anticiparea evoluţiei calculatoarelor: în film, la nivelul anilor 2080, se observau nişte monitoare tridimensionale, acum socotite deja...depăşite, dacă nu grosolane, căci lucrurile se schimbă cu o viteză surprinzător de mare faţă de cea preconizată, astfel că, la nici 25 de ani de la lansarea filmului, constatăm limpede că sistemele tind să devină minuscule (rezultând aşa-zisele gadgeturi) şi..."multifuncţionale" (punctul de convergenţă al mai multor tehnologii electromagnetice, de pildă computerul, televiziunea, satelitul şi mobilul au joncţionat pe acelaşi dispozitiv). Probabil următoarea etapă majoră va miza pe "oportunităţile fabuloase" ale holospaţiului, de aceea nu m-ar mira dacă am ajunge să formăm numere de telefon gesticulând cu degetele prin aer, ca în "Johnny Mnemonic". Ca să sintetizăm esenţialul, graba febrilă către...hipocomplexitate electronică (evident, la un moment dat se va bloca într-o ipostază ireductibilă, pasibilă deci de...plafonare) caracterizează prezentul abscons. Iar capătul de cursă de care tocmai am pomenit se va exprima printr-o consecinţă terifiantă, care nu pare greu de intuit...