POVEŞTILE FORMULEI 1: Mika Hakkinen - din pasiune pentru sporturile cu motor
Mika Hakkinen a devenit dublu campion mondial după ce a fost în comă şi a rămas în lumea motorsportului prin programul Don't Drink and Drive al producătorului de whisky Johnnie Walker.
Vizita pe care Mika Hakkinen o va efectua în România în 5 iunie pentru a realiza o demonstraţie cu un Caparo T1 în cadrul unei campanii a unui cunoscut producător de whisky este aşteptată cu nerăbdare de numeroşi fani ai sporturilor cu motor din ţara noastră.
Pentru mulţi români, Hakkinen este doar acel dublu campion mondial de Formula 1 care a învins Scuderia Ferrari reprezentată de Michael Schumacher şi Eddie Irvine în 1998 şi, respectiv, 1999.
Finlandezul are însă o poveste de viaţă specială, întrucât a petrecut câteva zile în comă înainte de a cunoaşte cu adevărat succesul în Formula 1, iar după retragerea din activitatea profesionistă nu a putut sta departe de fenomen şi a identificat metoda ideală pentru a îmbina utilul cu plăcutul.
UN DEBUT DE POVESTE
Hakkinen şi-a câştigat locul în Formula 1 în sezonul 1991 la Team Lotus, echipă care traversa o perioadă financiară dificilă, după titlul din Formula 3 Marea Britanie şi după ce a impresionat în celebra cursa de la Macao din anul precedent.
Nu mulţi sunt piloţii care pot spune că la debutul în Formula 1 volanul s-a desprins de coloana de direcţie şi rezervorul a luat foc, dar Hakkinen a dezvăluit că atitudinea pozitivă l-a ajutat să treacă peste aceste probleme.
"Ştiam că aveam probleme tehnice şi monopostul nostru era cu 50 de kilograme mai greu, iar asta a însemnat că nu am avut nicio şansă să performez. Dar aveam o gândire pozitivă. Mi-am spus că trebuie să ne facem treaba, să folosim materialul pe care îl avem la dispoziţie şi să îmbunătăţim situaţia pentru următoarele curse".
LA UN PAS DE MOARTE
Gândirea pozitivă avea să fie esenţială patru ani mai târziu, atunci când Hakkinen a văzut practic moartea cu ochii în calificările Marelui Premiu al Australiei de la Adelaide. Ajuns între timp la McLaren, finlandezul a pierdut controlul volanului în urma unei pene şi s-a lovit violent de barierele din virajul Brewery Bend cu o deceleraţie bruscă de la 192 km/h. Rezultatul? Fractură craniană, hemoragie internă, blocarea cailor respiratorii prin înghiţirea limbii şi stare de inconştienţă.
Numai prezenţa de spirit a doctorului Formulei 1, Sid Watkins, a dus la evitarea unei tragedii: acesta a încercat de două ori să-l resusciteze pe pilotul echipei McLaren, după care i-a făcut o incizie la nivelul traheei pentru ca acesta să poată respira. Mai târziu, doctorul avea să afirme că această operaţie ad-hoc a fost "cea mai satisfăcătoare experienţă din cariera mea".
Starea sa de sănătate era însă mai mult decât precară, iar Hakkinen nu ezită să admită că, pe parcursul recuperării, s-a gândit de multe ori ce sens are să fie pilot de curse dacă ajunge într-o astfel de situaţie. "A existat atât de multă durere încât oamenii nu pot nici măcar să înţeleagă. Nu poţi înţelege dacă nu ai trecut prin asta. În astfel de momente te gândeşti că totul este o nebunie, că am o viaţă frumoasă. De ce aş vrea să o distrug? Vrei doar să scapi de durere".
CUM SĂ MERGI MAI DEPARTE?
Păstrând proporţiile, cu toţii am trecut în viaţă prin momente dificile, în care ne-am gândit că trebuie să facem o schimbare şi să renunţăm la anumite lucruri care ne fac plăcere. Şi totuşi, după ce momentul dificil trece, începi să te răzgândeşti. Prin aceeaşi stare de spirit a trecut şi Hakkinen, care pe parcursul recuperii miraculoase din iarna 1995-1996 a trecut de la "de ce să-mi distrug viaţa" la "nu pot renunţa la curse".
"Mă simţeam mai bine, durerile de cap erau mai mici, am putut merge şi am început să mă gândesc. M-am uitat înapoi la cariera mea, la karting, la diferitele competii, la Formula 1, la semnarea contractului cu McLaren. Iar apoi m-am trezit că mă simt ca naiba în parcarea unui spital. Dar mi-am spus că nu pot renunţa şi am decis să continui. Şi am făcut asta. Câţiva ani mai târziu am câştigat titlul mondial".
Performanţa s-a petrecut în sezonul 1998, când Hakkinen a câştigat opt dintre cele 16 curse ale sezonului şi s-a impus în faţa unui Michael Schumacher aflat încă în căutarea primului titlu al Scuderiei Ferrari după 1979. A urmat un nou trofeu în 1999 în circumstanţe diferite, cu un Schumacher care a refuzat să-l ajute pe coechipierul Eddie Irvine după ce a revenit după accidentul de la Silverstone. Astfel de amănunte contează însă prea puţin pentru un Hakkinen care a devenit la vremea respectivă doar al nouălea pilot care obţinea două titluri mondiale consecutive.
A urmat un sezon 2000 în care a pierdut titlul în fata aceluiaşi Schumacher după ce germanul a câştigat ultimele patru curse şi un 2001 la finalul căruia a pus punct carierei în Formula 1 după un loc cinci în clasamentul general.
PASIUNEA CONTINUA
După retragerea din Formula 1, Hakkinen a simţit mereu că lipseşte ceva din viaţa lui. Pasiunea pentru cursele de motorsport era mult prea mare, iar acesta este doar unul dintre motivele pentru care în perioada 2005-2007 a concurat în Campionatul German de Turisme, acolo unde şi-a trecut în cont trei victorii. A urmat chiar şi un test efectuat cu fosta sa echipă McLaren la finalul anului 2006 pe circuitul de la Barcelona, acolo unde l-a avut ca partener pe Lewis Hamilton. În acel moment a considerat că este tardiv să revină în Formula 1, însă finlandezul avea deja alte planuri.
AMBASADOR PENTRU CONSUM RESPONSABIL DE ALCOOL
În 23 noiembrie 2006, Mika Hakkinen a devenit ambasador global pentru consumul responsabil de alcool pentru producătorul de whisky Johnnie Walker, unul dintre sponsorii celor de la McLaren în particular şi ai Formulei 1 în general. Misiunea lui era simplă: să promoveze campania "Don't Drink and Drive" prin intermediul unor demonstraţii de stradă cu Caparo T1, una dintre cele mai spectaculoase maşini de curse. Astfel de evenimente îi oferă posibilitatea dublului campion mondial să rămână într-un fel conectat la lumea curselor, pe lângă evidentele avantaje financiare.
Următoarea sa destinaţie este chiar România, finlandezul urmând să facă o demonstraţie în 5 iunie pe Şoseaua Kiseleff din Bucureşti.
"Este un program foarte constructiv şi este foarte interesant să vedem reacţiile oamenilor. Este bine să vedem reacţiile presei, publicului şi guvernului în diferite ţări şi primirea de care avem parte în jurul lumii".
De departe, Hakkinen a fost cel mai impresionat de evenimentele din America de Sud, în special de cel din capitala Columbiei.
"Evenimentele pe care le facem sunt uriaşe. Probabil că cel mai memorabil a fost la Bogota. A fost incredibil. Erau sute de mii de oameni pe străzi şi am avut o demonstraţie cu acest supercar şi apariţii publice în care am vorbit despre faptul că nu trebuie să conduci după ce bei. Iar de fiecare dată este din ce în ce mai motivant".
Există însă şi critici la adresa programului iniţiat de Johnnie Walker, văzut uneori ca o ipocrizie a faptului că tocmai un producător de băuturi alcoolice prmoveaza un şofat responsabil. În această privinţă, viziunea lui Hakkinen este însă foarte simplă:
"Nu suntem aici pentru a determina oamenii să nu mai consume alcool. Oamenii fac ceea ce vor să facă. Nu le poţi schimba vieţile şi nu vrem să le schimbăm vieţile. Aşa vor ei să trăiască, dar poţi cu adevărat să transmiţi un mesaj. Când bei alcool nu conduci niciodată".
Poate că nu eşti de acord cu opinia lui. Poate că nu eşti de acord cu campania Johnnie Walker. Poate că nu eşti de acord că o astfel de campanie trebuie promovată prin intermediul unui fost pilot de Formula 1 şi a unei maşini de curse. Există însă un motiv întemeiat să faci prezenţa la Baneasa Shopping City în 5 iunie: trebuie să-l vezi pe omul Mika Hakkinen, omul care a avut puterea să meargă mai departe după un accident teribil, fiind răsplătit pentru asta cu două titluri mondiale în Formula 1. Acesta este, poate, un mesaj chiar mai puternic decât al campaniei în sine: indiferent de dificultăţile pe care le ai, ţine capul sus şi mergi mai departe.
poate era bine sa mai spuneti cateva lucruri si sa faceti oate si cateva speculatii: 1. Hakkinen a concurat impotriva lui Schumacher si in formulele inferioare (unde desi era foarte bun totusi cam era dominat de german... cam asa cum s-a intamplat mai tarziu intre coechipierii Hamilton/ Rosberg vs Hamilton/ Sutil) 2. A impresionat la debut cu Lotus, avea niste dueluri spectaculoase in urma liderilor (pt locurile 4-5... atunci se acordau puncte doar pana la locul 6) cu Rubens Barrichello 3. A primit o oferta de la Williams la finalul anului 1992, care domina campionatul cam in acelasi mod in care a facut-o Redd Bull in ultimii ani, dar culmea a preferat McLaren! In felul acesta a ajuns Damon Hill in F1! (cred ca ar fi castigat mai multe titluri cu Williams) 4. A petrecut aproape un an pe tusa deoarece Ayrton Senna s-a razgandit si a revenit la McLaren! Dupa ce spre sfarsoitul sezonului Michael Andretti a fost dat afara s-a dovedit mai rapid in calificarile din prima cursa decat Senna!!! 5. Cele doua titluri mondiale le-a castigat cu cea mai buna masina de pe grila, Ferrariul lui Schumacher fiind net inferior! 6. Daca era suficient de rapid in testele cu mcLaren de la finalul anului 2006 el era coechipierul lui Alonsi iar Hamilton nu ajungea in acel an in F1 la McLaren!