Guvernul vrea să înfiinţeze Autoritatea Naţională pentru Autostrăzi

România va avea şi o autoritate naţională care supraveghează construcţia şi întreţinerea autostrăzilor. În urma indicaţiilor de la Bruxelles, aceasta îşi va intra în drepturi abia din 2014.

România va avea, începând din 2014, o autoritate naţională de autostrăzi. Aceasta va fi desprinsă din CNADNR şi se va afla în subordinea Ministerului pentru Marile Proiecte. Până în 2014, la presiunile Comisiei Europene, autostrăzile vor fi coordonate tot de Ministerul Transporturilor. Motivaţia din spatele deciziei este simplă, autorităţile de la Bruxelles dorind ca proiectul aflat în derulare şi finanţarea aferentă (2007-2013) să fie controlate de aceeaşi autoritate, Ministerul Transporturilor. Noua structură creată de guvernanţi ar trebui să se ocupe de toate proiectele de construcţie a autostrăzilor, indiferent de finanţarea acestora, autorităţile anunţând intenţia de înfiinţare a acestei ramuri a CNADNR încă din iarna anului trecut.

De atunci şi până acum, guvernanţii au negociat cu cei de la Comisia Europeană, care au avut un amendament major pentru noua structură. Astfel, Autoritatea Naţională pentru Autostrăzi va putea gestiona fondurile şi proiectele legate de autostrăzi abia din 2014. Până atunci, proiectele vor fi derulate în aceeaşi formulă şi, cel mai probabil, cu aceeaşi viteză şi seriozitate, după cum ne-au demonstrat toate guvernările post-decembriste. Ironia sorţii face ca Ministerul Justiţiei şi Ministerul Fondurilor Europene, două instituţii care ar trebui să se asigure că fondurile UE sunt cheltuite cum şi unde trebuie în România, în cazul de faţă – pentru construcţia de autostrăzi, nu au nicio agenţie sau autoritate în subordine.

După cum subliniază şi colegii de la Digi 24, actualul executiv deţine recordul naţional pentru autorităţi, instituţii, agenţii şi structuri guvernamentale, formula actuală având în componenţă 17 ministere, care controlează 441 de autorităţi, instituţii, agenţii şi structuri. Unele dintre ele sunt autofinanţate, pe când altele sunt finanţate parţial sau integral din bugetele ministerelor. Executivul condus de Călin Popescu Tăriceanu avea în spate 244 de autorităţi, agenţii şi structuri, iar numărul său a urcat la 246 în perioada guvernului Emil Boc. Acordul FMI semnat în 2009 obliga România să-şi reducă aparatul administrativ, reducerea de la acea vreme fiind de 53 de structuri.

Via Digi24